Număr abundent
From Wikipedia, the free encyclopedia
În teoria numerelor, un număr abundent sau excesiv este un număr care este mai mic decât suma alicotă a divizorilor săi. Diferența se numește abundența sa. (Prin contrast, dacă numărul este mai mare decât suma alicotă a divizorilor săi sau perfect egal se numește număr deficient.)[1]
Numărul întreg 12 este primul număr abundent. Divizorii săi proprii sunt 1, 2, 3, 4 și 6, astfel suma alicotă a lui 12 este 16. Numărul 12 are o abundență de 4, adică (16-12).