Milton Friedman
From Wikipedia, the free encyclopedia
Milton Friedman (n. , Brooklyn, New York City, New York, SUA – d. , California, SUA) a fost un economist evreu-american, profesor de economie la Universitatea Chicago. În 1976 a primit Premiul Nobel pentru Economie. El este considerat reprezentantul principal al școlii din Chicago, al economiei de dreapta, de piață liberă. A fost elevul lui Frank Knight. Fiul său este David D. Friedman. Mai mulți studenți și profesori tineri care au fost recrutați de Friedman și l-au avut drept mentor la Chicago au ajuns economiști de primă importanță; printre ei sunt Gary Becker, Robert Fogel, Thomas Sowell[23] și Robert Lucas Jr.[24]
Milton Friedman | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4] Brooklyn, New York City, New York, SUA |
Decedat | (94 de ani)[5][1][2][3] California, SUA[6][7][8] |
Înmormântat | Golful San Francisco[9] |
Cauza decesului | cauze naturale[10] (insuficiență cardiacă) |
Căsătorit cu | Rose Friedman[*][[Rose Friedman (economistă americană)|]] (–) |
Copii | David D. Friedman Jan Martel[*][[Jan Martel (American bridge player and administrator)|]] |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii[11][12] |
Religie | iudaism ortodox agnostic[*][[agnostic (person who adheres to agnosticism)|]] |
Ocupație | economist statistician cadru didactic universitar[*] eseist |
Limbi vorbite | limba engleză[13][14] |
Activitate | |
Rezidență | Rahway[*][[Rahway (city in Union County, New Jersey, United States of America)|]] Brooklyn |
Domeniu | economie Macroeconomie |
Instituție | Universitatea din Chicago |
Alma Mater | Rahway High School[*][[Rahway High School (high school in New Jersey, United States)|]] Universitatea Columbia Universitatea Rutgers Universitatea din Chicago Universitatea Cambridge |
Organizații | Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*] Academia Americană de Arte și Științe[*] Accademia Nazionale dei Lincei Mont Pelerin Society[*][[Mont Pelerin Society (international neoliberal organization)|]] American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|]][15] Koninklijke Vlaamse Academie van België voor Wetenschappen en Kunsten[*][[Koninklijke Vlaamse Academie van België voor Wetenschappen en Kunsten (Flemish academy of sciences)|]] Institute of Mathematical Statistics[*][[Institute of Mathematical Statistics (international learned society for mathematical statistics)|]][16] Econometric Society[*][[Econometric Society (academic society and publisher)|]][17] Philadelphia Society[*][[Philadelphia Society (organization)|]][18][19][20] |
Conducător de doctorat | Simon Kuznets |
Doctoranzi | Phillip D. Cagan[*][[Phillip D. Cagan (economist american)|]] Harry Markowitz Lester G. Telser[*][[Lester G. Telser (economist american)|]] David I. Meiselman[*][[David I. Meiselman (economist american)|]] Neil Wallace[*][[Neil Wallace (economist american)|]] Miguel Sidrauski[*][[Miguel Sidrauski (economist argentinian)|]] Edgar L. Feige[*][[Edgar L. Feige (economist)|]] Michael R. Darby[*][[Michael R. Darby (economist (University of California-Los Angeles (UCLA); National Bureau of Economic Research (NBER)))|]] Edi Karni[*][[Edi Karni (economist (Johns Hopkins University))|]] Michael Bordo[*][[Michael Bordo (economist american)|]] ...încă 3 |
Premii | Premiul Nobel pentru științe economice ()[21] Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*] () Adam Smith Award[*][[Adam Smith Award |]] () John Bates Clark Medal[*][[John Bates Clark Medal (economics award)|]] () Medalia Prezidențială pentru Libertate[*] () Distinguished Fellow of the American Economic Association[*][[Distinguished Fellow of the American Economic Association |]] Fellow of the Econometric Society[*][[Fellow of the Econometric Society |]] ()[17] Fellow of the American Statistical Association[*][[Fellow of the American Statistical Association |]] honorary doctor of Harvard University[*][[honorary doctor of Harvard University |]] (iunie 1979)[22] Fellow of the Institute of Mathematical Statistics[*][[Fellow of the Institute of Mathematical Statistics (award)|]] ()[16] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Milton Friedman a adus nenumărate contribuții la dezvoltarea microeconomiei și a macroeconomiei precum și la dezvoltarea teoriile cu privire la economia de piață și la minimalizarea rolului statului în coordonarea economiei. Întreaga sa activitate a fost cel mai bine descrisă chiar de Milton Friedman în persoană prin următoarele cuvinte[25]:
„Aș vrea ca lumea să își amintească de mine ca de un prieten al libertății. Dacă analizezi istoria, vezi că, oriunde există creștere economică și unde capitalismul înflorește, oamenii trăiesc mai mult și mai bine”—Milton Friedman
Provocările lui Friedman la adresa a ceea ce a numit mai târziu teorie „keynesiană naivă”[26] au început în anii 1950 cu reintrepretarea funcției consumului(d). În anii 1960, a devenit principalul oponent al politicilor guvernamentale keynesiene[27] și și-a descris abordarea drept utilizare a „limbajului și aparatului keynesian”, dar respingere a concluziilor sale „inițiale”.[28] A teoretizat că există o rată „naturală” a șomajului și a susținut că nivelul de angajare ce întrece această rată va duce la accelerarea inflației.[29] A afirmat că Curba Phillips este, până la urmă, verticală la „rată naturală” și a prezis ceea ce va ajunge cunoscut drept stagflație.[30] Friedman a promovat un punct de vedere macroeconomic alternativ cunoscut ca „monetarism(d)” și a susținut că o expansiune ușoară și constantă a masei monetare este o politică convenabilă.[31] Ideile sale în ce privește politica monetară, impozitele, privatizarea și dereglementarea au influențat politica guvernului, mai ales în anii 1980. Teoria sa monetară(d) a influențat răspunsul Sistemului Federal de Rezerve la criza financiară mondială din 2007-2008(d).[32]
Friedman a fost consilier al președintelui american republican Ronald Reagan[33] și al premierului britanic conservator Margaret Thatcher.[34] Filosofia sa politică a exaltat virtuțile sistemului economic al unei piețe libere cu intervenție minimă. La un moment dat, a declarat că rolul său în eliminarea serviciului militar obligatoriu în SUA este cea mai mândră realizare a sa. În cartea sa publicată în 1962 Capitalism și libertate, Friedman a susținut politici precum serviciul militar voluntar(d), libertatea cursului flexibil de schimb(d), abolirea licenței medicale(d), impozitul negativ pe venit(d) și cecurile școlare(d).[35] Fiind adept al school choice(d), a fondat Fundația Friedman pentru Alegere în Educație, redenumită mai târziu EdChoice.[36]
Printre lucrările lui Milton Friedman sunt monografii, cărți, articole științifice, articole de ziar, articole în reviste, programe de televiziune și prelegeri, acoperind o gamă largă de subiecte economice și chestiuni ce țin de politica publică.[37] Cărțile și eseele sale au influență globală, inclusiv în statele foste comuniste.[38][39][40][41] Un sondaj l-a clasat pe Friedman pe locul doi după John Maynard Keynes în rândul celor mai populari economiști,[42] iar The Economist l-a descris drept „cel mai influent economist din a doua jumătate a secolului 20 ...”.[43]