Limba meglenoromână
limbă latină din grupul limbilor romanice de est / From Wikipedia, the free encyclopedia
Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”. Statutul său este controversat. Unii lingviști, de exemplu Alexandru Graur, îl consideră o limbă autonomă făcând parte din ramura de est a limbilor romanice, împreună cu limbile română, aromână și istroromână, dar majoritatea cercetătorilor o consideră un dialect al limbii române, pe lângă cel dacoromân, cel aromân și cel istroromân. Printre aceștia nu există unitate în ceea ce privește statutul meglonoromânei față de celelalte varietăți[3].
Meglenoromână, meglenită, vlășească vlãsheashti, miglinită | |
Vorbită în | Grecia, Macedonia de Nord, România, Turcia |
---|---|
Regiuni | Balcani |
Număr de vorbitori | limbă maternă: circa 2.800[1] |
Limbă-mamă | limba protoromână |
Sistem de scriere | alfabetul latin |
Tipologie lingvistică | SVO |
Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
Statut oficial și codificare | |
ISO 639-2 | roa |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | ruq[2] |
SIL | RUQ |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Meglenoromâna mai era vorbită în 2014 de o populație estimată la aproximativ 2.800 de persoane[1] care își spun vlaș[4] (singular vla, cu varianta vlau̯) sau machidoni „machedoni” (termen popular impropriu folosit în România), iar limba lor o identifică spunând că vorbesc vlășește, respectiv macedonește (termen popular impropriu folosit în România). Etnonimul vlaș „vlahi” este la origine un exonim folosit de popoarele vecine și adoptat de ei[5].
Meglenoromânii trăiesc în regiunea Macedonia Centrală din Grecia, în Macedonia de Nord din fosta Iugoslavie, în România și în Turcia. Aceștia din urmă provin din satul Notia (Grecia) fiind convertiți la islam (vezi secțiunea de mai jos).