Via Carpatia
From Wikipedia, the free encyclopedia
Via Carpatia (sau Via Carpathia) este un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.[1] Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok - Lublin - Rzeszów, în Slovacia la Presov - Koszice și în Ungaria prin Miskolc - Debrecen[1]. În prezent este planificată să se deschidă în 2025.[2] Partea poloneză a Via Carpatia a fost denumită în 2021 după defunctul Președinte Lech Kaczyński.[3]
Via Carpathia | |
Înființare | 2006 |
---|---|
Scop/Misiune | Stimularea cooperării regionale, accelerarea proceselor de modernizare a infrastructurii, consolidarea independenței energetice |
Zona deservită | Europa Centrală și de Est |
Apartenență | |
Modifică date / text |
Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Făget - Deva - Orăștie - Sibiu - Pitești - București - Constanța - Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Oradea - Arad - Timișoara - Lugoj - Caransebeș - Herculane - Orșova - Drobeta Turnu Severin - Vînju Mare - Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene[4].
Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state[1].
La data de 22 octombrie 2010, reprezentanții ministerelor Transporturilor din cele șapte țări europene au semnat în Polonia o declarație de susținere prin care traseul va fi extins și în România, Bulgaria până în portul grecesc Salonic, realizând astfel legătura transcontinentală pe axa nord-sud între Marea Baltică și Marea Egee.[4]