Sezonul de Formula 1 din 1953
From Wikipedia, the free encyclopedia
Sezonul de Formula 1 din 1953 a fost cel de-al șaptelea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA, și a inclus cea de-a patra ediție a Campionatului Mondial al Piloților.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a nouă curse,[2] începând cu Marele Premiu al Argentinei pe 18 ianuarie și terminându-se cu Marele Premiu al Italiei pe 13 septembrie. În 1953 s-au desfășurat și multe alte curse care nu au făcut parte din campionat.
Sezonul de Formula 1 din 1953 | |
Durată | 18 ianuarie - 13 septembrie |
---|---|
Nr. curse | 9 |
Nr. piloți | 106 |
Nr. echipe | 41 |
Campionul la Piloți | |
Alberto Ascari (Al 2-lea titlu) |
Italianul Alberto Ascari, conducând pentru Scuderia Ferrari,[3] a devenit din nou campion mondial,[1] fiind primul pilot din istoria Campionatului Mondial care reușește să își apere cu succes titlul. Și până în prezent, aceasta a fost ultima dată când campionatul piloților a fost câștigat de un pilot care concurează sub steagul italian.
Ca și în 1952, toate cursele luate în considerare pentru Campionatul Mondial al Piloților, cu excepția Indianapolis 500, au fost organizate pentru mașini care respectau regulamentele de Formula 2, mai degrabă decât de Formula 1, Indianapolis 500 rulând după reglementările AAA.