Toți oamenii sunt creați egali
From Wikipedia, the free encyclopedia
Citatul "All men are created equal", în română, "Toți oamenii sunt creați egali" (câteodată modificată la "All people are created equal" sau "All humans are created equal") este fără nici o îndoială cea mai cunoscută frază din toate documentele politice ale Statelor Unite ale Americii, întrucât idea exprimată este considerată a fi una din cele de bază ale fondării democrației americane. S-a spus adesea[1] că formularea ar fi aparținut patriotului și pamfletarului Philip Mazzei, un italian imigrat în Statele Unite, care este considerat unul din Părinții Fondatori ai țării. Ulterior, această expresie a fost încorporată în Introducerea Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii de către Thomas Jefferson, care a parafrazat ceea ce prietenul său apropiat, Philip Mazzei, spusese și scrisese.[2]
Introducerea Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii, scrisă de Thomas Jefferson în 1776, spune textual:
“ | We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty, and the Pursuit of Happiness. | ” |
În spiritul limbii română, acest paragraf devine:
“ | Noi menținem aceste adevăruri a fi postulate (auto-evidente), acela că toți oameni sunt creați egali, acela că sunt dotați de către Creator cu anumite drepturi inalienabile [și] acela că printre aceste drepturi se află și viața, libertatea și căutarea fericii. | ” |
Aceeași tonalitate intensă de apărare a drepturilor inalienabile ale ființelor umane apăruse, pentru prima dată în istoria scrisă a legilor umane, în Constituția statului Massachusetts, din 1780, care precedase Constituția Statelor Unite ale Americii cu șapte ani, fiind întâia de acest gen în lume. Anul 1780 marcheză un alt an important în istoria legislației din SUA, întrucât o astfel de frazeologie a fost folosită pentru prima dată, și cu succes, într-o curte de justiție într-un caz ce milita contra sclaviei (vedeți cazul, en Brom and Bett versus Ashley).
“ | Article I. All men are born free and equal, and have certain natural, essential, and unalienable rights; among which may be reckoned the right of enjoying and defending their lives and liberties; that of acquiring, possessing, and protecting property; in fine, that of seeking and obtaining their safety and happiness. | ” |
În spiritul limbii române, acest paragraf al Articolului I al Constituției statului Massachusetts devine:
“ | Articolul I. Toți oamenii se nasc liberi și egali și au anumite drepturi naturale, esențiale și inalienabile; printre care se pot menționa dreptul de a se bucura și a-și apăra viețiile și libertățile; acela de a achiziționa, poseda și proteja proprietatea personală; în fine, acela de a căuta și obține siguranța și fericirea. | ” |
Aceste formulări ilustrează ideea drepturilor naturale, concept filozofic al Iluminismului. De asemenea, multe din ideile Declarației au fost împrumutate din ideile liberale ale lui John Locke, celebrul filozof englez al politicii. Spre deosebire de Declarație, Locke s-a referit mai degrabă la "viață, libertate și proprietate" (conform, "Life, Liberty and en Property") decât la căutarea fericirii.
Formularea a fost considerată de atunci un punct de răscruce în toate constituțiile democratice, respectiv în toate documentele referitoare la drepturile ființei umane, care au urmat celei americane. Multe dintre acestea au menținut formularea în forma originală, sau au tradus-o cât mai corect posibil.