Tabula Peutingeriana
From Wikipedia, the free encyclopedia
Tabula Peutingeriana (sau denumirea completă în latină Peutingeriana Tabula Itineraria), denumită și harta etapelor lui Castorius, este o copie din secolul al XIII-lea a unei vechi hărți romane în care figurau drumurile și orașele principale ale Imperiului Roman, care constituiau cursus publicus. Acest document era cunoscut altădată și sub denumirea de Tabula Theodosiana[1], nume care face referire la împăratul Theodosius I, întrucât, potrivit lui d'Aigueperse, o copie afișează versuri făcute sub acest împărat.[2]
Tabula Peutingeriana este o hartă care a fost creată în 1265 de către un călugăr din Colmar, Franța[necesită citare]. Aceasta se bazează pe o hartă din secolul al IV-lea sau al V-lea, care a fost la rândul ei a avut drept sursă o hartă pregătită de către Agrippa în timpul împăratului Augustus (27 î.Hr. - 14 d.Hr.)[3]. Harta a fost descoperită în 1494 de către Conrad Celtis, la Worms[4], în Germania, și predată lui Konrad Peutinger din Augsburg (Germania), care a intenționat să o publice, însă moartea l-a împiedicat să-și ducă la îndeplinire dorința. A publicat-o Abraham Ortelius, 1598 la Anvers.