Sistemul metric
From Wikipedia, the free encyclopedia
Sistemul metric este un sistem zecimal de măsurare convenit la nivel internațional. El s-a bazat la început pe mètre des Archives(d) și kilogramme des Archives introduse de Prima Republică Franceză în 1799,[1] dar de-a lungul anilor definițiile metrului și kilogramului au fost rafinate, și sistemul metric a fost extins pentru a încorpora multe alte unități. Deși apăruseră unele variante de sistem metric la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, termenul este acum adesea folosit ca sinonim pentru „SI”[lower-alpha 1] sau "Sistemul Internațional de Unități"— sistemul oficial de măsurare în aproape toate țările din lume.
Sistemul metric a fost aprobat oficial pentru utilizare în Statele Unite ale Americii încă din 1866,[2] dar SUA rămân singura țară industrializată care nu a adoptat sistemul metric ca sistem oficial de măsurare. Cu toate acestea, în 1988, Congresul a adoptat Legea Omnibus pentru Comerț și Competitivitate, care desemnează „sistemul metric de măsurare ca fiind sistemul preferat de măsuri și greutăți pentru comerțul și industria din Statele Unite ale Americii”. Printre multe alte lucruri, legea cere agențiilor federale să folosească măsurători metrice în aproape toate activitățile lor, deși există încă excepții care permit utilizarea unităților tradiționale în documentele destinate consumatorilor. Mai multe surse citează, de asemenea, Liberia și Myanmar ca fiind singurele alte țări care nu au trecut la sistemul metric. Deși Regatul Unit foloseste sistemul metric în majoritatea activităților administrative și comerciale, unitățile imperiale(d) sunt utilizate pe scară largă de către public și sunt autorizate sau chiar obligatorii pentru anumite scopuri, cum ar fi semnele de circulație.
Deși inițiatorii intenționau să elaboreze un sistem care să fie la fel de accesibil tuturor, s-a dovedit necesar să se utilizeze ca standarde prototipuri de unități aflate în custodia autorităților naționale sau locale. Controlul prototipurilor unităților de măsură a fost exercitat de guvernul francez până în 1875, când a fost transferat unei organizații interguvernamentale, Conferința Generală de Măsuri și Greutăți(d) (CGPM).[lower-alpha 1]
De la începuturile sale, principalele caracteristici ale sistemului metric au fost de setul standard de unități de bază(d) interdependente și un set standard de prefixe în puteri ale lui zece. Aceste unități de bază sunt utilizate pentru a obține unități mai mari și mai mici care ar putea înlocui multe alte unități de măsură existente. Deși sistemul a fost dezvoltat în primul rând pentru uz comercial, dezvoltarea coerentă a unităților de măsură l-a făcut deosebit de potrivit pentru știință și inginerie.
Utilizarea necoordonată a sistemului metric în diferite discipline științifice și inginerești, în special în secolul al XIX-lea, a dus la alegeri diferite ale unității de bază, chiar dacă toate s-au bazat pe aceleași definiții ale metrului și kilogramului. În secolului al XX-lea, s-au făcut eforturi pentru a raționaliza aceste unități, iar în 1960, CGPM a publicat Sistemul Internațional de Unități, care de atunci este sistemul metric standard recunoscut la nivel internațional.