Robert Oppenheimer
fizician american / From Wikipedia, the free encyclopedia
Julius Robert Oppenheimer[lower-alpha 1] (n. , Manhattan, New York City, New York, SUA – d. , Princeton, New Jersey, SUA) a fost un fizician american, profesor de fizică la Universitatea din California, Berkeley. Oppenheimer a fost șef al Laboratorului Los Alamos(d) în timpul războiului și se numără printre cei creditați drept „părinte al bombei atomice” pentru rolul avut în cadrul Proiectului Manhattan, acțiunea din al Doilea Război Mondial care a dezvoltat primele arme nucleare utilizate în bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Prima bombă atomică a fost detonată pe 16 iulie 1945, în testul Trinity în New Mexico; Oppenheimer a remarcat mai târziu că acesta îi amintește de cuvintele din Bhagavad-Gita: „Acum sunt prefăcut în Moarte, distrugătorul lumilor.”[38][lower-alpha 2]
Robert Oppenheimer | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Julius Robert Oppenheimer |
Poreclă | Oppie |
Născut | [1][2][3][4] Manhattan, New York City, New York, SUA[5] |
Decedat | (62 de ani)[1][6][2][3] Princeton, New Jersey, SUA[7][6] |
Cauza decesului | cauze naturale[8] (cancer esofagian[8]) |
Frați și surori | Frank Oppenheimer[*] |
Căsătorit cu | Katherine Oppenheimer[*][[Katherine Oppenheimer (German-American biologist and botanist (1910–1972))|]] (–) |
Copii | Peter Oppenheimer[*][[Peter Oppenheimer (son of J. Robert Oppenheimer (b.1941))|]] Toni Oppenheimer[*][[Toni Oppenheimer (translator, daughter of J. Robert Oppenheimer)|]] |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii[9][10][11] |
Ocupație | fizician teoretician[*] inginer fizician nuclearist[*] colecționar de artă[*] cadru didactic universitar[*] science administrator[*][[science administrator (person managing science projects or institutions)|]] fizician |
Limbi vorbite | limba engleză[2][12] limba franceză limba germană limba latină limba greacă limba sanscrită limba neerlandeză |
Activitate | |
Rezidență | Princeton, New Jersey[13] Los Alamos[14] Berkeley[15] New York City[16] Göttingen[17] Cambridge[18] |
Domeniu | Fizică aplicată fizică teoretică fizică nucleară |
Număr Erdős | 4 |
Instituție | Universitatea Berkeley din California Universitatea Cambridge California Institute of Technology Proiectul Manhattan Institute for Advanced Study |
Alma Mater | Universitatea Harvard[19] Laboratorul Cavendish[*] Ethical Culture Fieldston School[*][[Ethical Culture Fieldston School (New York City Private Independent School)|]] Jesus College[*][[Jesus College (constituent college of the University of Cambridge, England)|]] Harvard College[*][[Harvard College (undergraduate college of Harvard University in Cambridge, Massachusetts)|]] Universitatea Cambridge Universitatea Georg-August din Göttingen |
Organizații | Societatea Regală din Londra American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|]] Academia Americană de Arte și Științe[*] Phi Beta Kappa Society[*][[Phi Beta Kappa Society (honor society for the liberal arts and sciences in the United States)|]] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*] |
Conducător de doctorat | Max Born[20] |
Doctoranzi | David Bohm[*][[David Bohm (American theoretical physicist)|]][21] Samuel W. Alderson[*][[Samuel W. Alderson (American inventor)|]][22] Robert F. Christy[*][[Robert F. Christy (Canadian-American theoretical physicist and astrophysicist)|]][23] Sidney Dancoff[*][[Sidney Dancoff (fizician american)|]][24][25] Stan Frankel[*][[Stan Frankel (American computer scientist)|]][26] Willis Lamb[27] Harold Lewis[*][[Harold Lewis (fizician american)|]][28] Philip Morrison[*][[Philip Morrison (American astrophysicist (1915–2005))|]][29] Bernard Peters[*][[Bernard Peters (nuclear physicist)|]][21] Robert Serber[*][[Robert Serber (American physicist (1909–1997))|]][30] ...încă 9 |
Cunoscut pentru | nuclear bomb[*][[nuclear bomb (bomb using energy from nuclear reaction; explosive device intended to be dropped from an aircraft and using energy from nuclear reaction)|]][3] |
Premii | Enrico Fermi Award[*][[Enrico Fermi Award (award conferred by the United States Department of Energy)|]] ()[19][31] Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] () Medalia Prezidențială de Merit[*] ()[32] Premiul celor Trei fizicieni[*] ()[33] Premiul Nessim Habif[*] ()[34] honorary doctorate from Princeton University[*][[honorary doctorate from Princeton University |]] Richtmyer Memorial Lecture Award[*][[Richtmyer Memorial Lecture Award (American award in physics and science communication)|]] ()[35] Fellow of the American Physical Society[*][[Fellow of the American Physical Society (fellowship of the American Physical Society)|]] membru străin al Royal Society[*] ()[36][37] honorary doctor of the University of Calcutta[*][[honorary doctor of the University of Calcutta |]] Messenger Lectures[*][[Messenger Lectures |]] () |
Semnătură | |
Modifică date / text |
După război, Oppenheimer a devenit președinte al influentului Comitet General Consultativ al nou-înființatei Comisii pentru Energie Atomică din Statele Unite(d). El s-a folosit de poziția sa pentru a face lobby în favoarea controlului internațional asupra energiei nucleare în vederea evitării proliferării armelor nucleare și a cursei înarmării nucleare(d) cu Uniunea Sovietică. Dupa ce a provocat furia multor politicieni cu opiniile sale sincere din timpul celei de a Doua Panici Roșii, i s-au revocat drepturile de acces(d) într-o audiere foarte mediatizată în 1954, și a fost deposedat practic de toată influența politică directă; el a continuat să țină conferințe, să scrie și să lucreze în fizică. Nouă ani mai târziu, președintele John F. Kennedy i-a conferit (și Lyndon B. Johnson i-a decernat) Premiul Enrico Fermi(d), ca gest de reabilitare politică(d).
Printre realizările lui Oppenheimer în fizică s-au numărat aproximarea Born–Oppenheimer(d) pentru funcțiile de undă moleculare, lucrări de teoria electronilor și pozitronilor, procesul Oppenheimer–Phillips(d) din fuziunea nucleară, și prima predicție a unui tunel cuantic. Împreună cu studenții săi, el a adus contribuții importante și la teoria modernă a stelelor neutronice și găurilor negre, precum și la cea a mecanicii cuantice, teoriei cuantice a câmpurilor, și la interacțiunile dintre razele cosmice. Ca profesor și promotor al științei, el este amintit ca părinte fondator al școlii americane de fizică teoretică, care a dobândit renume mondial în anii 1930. După al Doilea Război Mondial, el a devenit director al Institutului pentru Studii Avansate din Princeton, New Jersey.