Rebeliunea Grupului Wagner
acțiuni de destabilizare și escaladare interioară în Rusia, iunie 2023 / From Wikipedia, the free encyclopedia
Pe , Grupul Wagner, o companie militară privată(d) finanțată de guvernul rus, a organizat o rebeliune.[11][12] Rebeliunea a avut loc într-o perioadă de tensiuni crescânde între Ministerul rus al Apărării și Evgheni Prigojin, liderul Wagner.[13]
Rebeliunea Grupului Wagner | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din conflictul între Evgheni Prigojin și Serghei Șoigu[*] | |||||||||
Harta progresului Grupului Wagner în timpul rebeliunii | |||||||||
Informații generale | |||||||||
| |||||||||
Beligeranți | |||||||||
Guvernul Rusiei(d)
| |||||||||
Conducători | |||||||||
| |||||||||
Efective | |||||||||
8,000–25,000[lower-alpha 1] | Necunoscut | ||||||||
Pierderi | |||||||||
2 morți[lower-alpha 2] 5 vehicule distruse[lower-alpha 3] | 13–29 morți[5][6] 6 elicoptere și 1 un avion centru de comandă doborâte[lower-alpha 4] | ||||||||
Modifică date / text |
Prigojin a susținut că rebeliunea ar fi pornit ca răspuns la un presupus atac din partea ministerului asupra forțelor sale.[14][15] Acesta a refuzat să integreze grupul Wagner în Forțele Armate Ruse. Deși a sprijinit invazia rusă a Ucrainei,[16] Prigojin l-a criticat anterior pe ministrul apărării Serghei Șoigu și pe șeful Statului Major General Valeri Gherasimov, acuzându-l pe Șoigu pentru deficiențele militare ale țării[17] și acuzându-l că ar fi predat Ucrainei „teritorii rusești”.[18] În timpul rebeliunii, Prigojin a cerut ca cei doi să-i fie predați.[19] Într-un comunicat din , președintele rus Vladimir Putin i-a numit pe mercenarii Wagner „patrioți”,[20] dar a și denunțat acțiunile lor drept trădare și a promis că va înăbuși rebeliunea.[15][21]
Forțele lui Prigojin au preluat cu succes controlul asupra orașului Rostov-pe-Don și asupra cartierului general al Districtului Militar Sudic aflat acolo. Urmând să înainteze, într-o coloană blindată, către Moscova.[22] În urma intervenției președintelui Belarusului, Alexander Lukașenko, Putin i-a prezentat public trei opțiuni pentru grupul Wagner: integrarea în Ministerul Apărării, relocarea în Belarus, sau desființarea.[23][24] Prigojin a acceptat să demisioneze, iar în seara zilei de forțele sale au început să retragerea din Rostov-pe-Don. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a inițiat un dosar de rebeliune armată sub articolul 279 din Codul Penal, dar a renunțat ulterior la acuzații, pe .[25]
Minim treisprezece militari ai armatei ruse au fost uciși ca rezultat al rebeliunii. Mai mulți membri Wagner au fost raportați răniți și doi dezertori militari ruși au fost uciși, potrivit lui Prigojin.[3]