Post-disco
From Wikipedia, the free encyclopedia
Post-disco (uneori numit muzică de club sau dance)[1] se referă la mișcarea disco caracterizată prin utilizarea intensă a instrumentelor cu clape, apărută în Statele Unite la finele anilor 1970 și terminându-se odată cu apariția mainstream-ului de muzică house la sfârșitul anilor 1980.[2][3]
Mai multe informații Origini stilistice, Origini culturale ...
Post-disco | |
Origini stilistice | Muzică experimentală, muzică electronică, Urban music, (și anume soul și funk), Disco, dub |
---|---|
Origini culturale | Sf. anilor 1970 – înc. anilor 1980; New York City, Miami, Montréal, Londra |
Instrumente tipice | Sintetizator, sintetizator de ritm, sequencer, vocal, clape, sampler |
Popularitate | Mare - în anii 1980 |
Forme derivate | Dance-pop, Italo-disco, dance-rock, dance-punk, house, freestyle, techno |
Subgenuri | |
Boogie | |
Alte subiecte | |
rare groove, electro, garage house, Chicago house, post-punk, Disco Demolition Night | |
Modifică text |
Închide
Post-disco este genul premergător care, prin amplificarea accentului electronic și experimental al muzicii disco,[4][5] a dat naștere stilurilor dance-pop,[1][6] boogie,[5] Italo disco și alternative dance timpuriu.[5]
Muzica techno și cea house își au de asemenea rădăcinile în post-disco.[1][7][8][9][10][11]