Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial
From Wikipedia, the free encyclopedia
Sistemul internațional era marcat la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX de rivalitatea dintre marile puteri pentru controlul lumii extraeuropene. În Europa, Germania devenise principala putere și comportamentul ei pe continent a determinat o extraordinară destrămare și recompunere a alianțelor în raport cu deceniile anterioare.
Articol principal: Participarea României la Primul Război Mondial.
Mai multe informații Parte din Primul Război Mondial, Informații generale ...
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial | |||||
---|---|---|---|---|---|
Parte din Primul Război Mondial | |||||
Trupe românești la Bătălia de la Mărășești din 1917 | |||||
Informații generale | |||||
| |||||
Beligeranți | |||||
Regatul României Imperiul Rus | Imperiul German Imperiul Austro-Ungar Regatul Bulgariei Imperiul Otoman | ||||
Conducători | |||||
Ioan Culcer Alexandru Averescu Eremia Grigorescu Mihail Aslan Constantin Prezan Alexei Brusilov Andrei Zaioncikovski | Erich von Falkenhayn August von Mackensen Arthur Arz von Straussenburg Nicola Jekov | ||||
Efective | |||||
1916:[1]:p. 254 658,088[2] 50,000 1917:[3] 400,000 1,000,000 | 750,000[1]:p. 254 143,049 (1916)[4]:p. 792 20,000 (1916)[4]:p. 283 | ||||
Pierderi | |||||
România: 535,706+ toate cauzele[5] Rusia: ? | Germania: 47.000+ morți și răniți Austro-Ungaria: ? Bulgaria: ? | ||||
Modifică date / text |
Închide
România era ea însăși prinsă în aceste jocuri de putere. Pe de o parte ea era un obiect al rivalităților imperiilor vecine, care aveau pregătite planuri anexioniste pentru diferite părți ale teritoriului său, pe de altă parte România căuta să își creeze condițiile propice pentru îndeplinirea idealului național, de adunare într-un singur stat a tuturor provinciilor istorice românești.