Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră între ele sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană - după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania, la 1 septembrie 1939 și Invazia sovietică a Poloniei la 17 septembrie 1939, pe 28 iunie 1940 - România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care i se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina și, în cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.[2] Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane, administrația și armata română au primit ordin din partea conducerii deficiente și pro-fasciste a României să se retragă, pentru a evita războiul și fără încercări de tratative de prelungire a termenului impus care, evident, era imposibil să fie respectat.
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de nord | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Al Doilea Război Mondial | ||||||
Paradă sovietică la Chișinău | ||||||
Informații generale | ||||||
| ||||||
Beligeranți | ||||||
Regatul României | Uniunea Sovietică | |||||
Conducători | ||||||
Carol al II-lea al României Gheorghe Tătărăscu | Iosif Stalin Gheorghi Jukov | |||||
Pierderi | ||||||
40,000 de dezertori | 29 de morți 69 de răniți | Într-un an de ocupație sovietică (28 iunie 1940 - 22 iunie 1941), arestați, deportați și asasinați peste 300.000 de persoane, adică 12.23% din populație[1] | ||||
Modifică date / text |
Teritoriile pierdute de România se pot vizualiza aici.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina. Ocupația sovietică a fost întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după ce România alături de Germania a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa[3], dar teritoriile au fost în cele din urmă reocupate de sovietici în 1944.
După moartea lui Stalin din 1953 și, în special, după anul 1956, persecuția etnicilor români din Basarabia și Bucovina de nord a scăzut treptat. Primele alegeri libere din RSS Moldovenească s-au desfășurat în climatul general al perestroicii, în februarie 1990, iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentativa de lovitură de stat de la Moscova și disoluția Uniunii Sovietice. În 1991, RSS Moldovenească a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de Nord și Bugeacul au rămas în componența Ucrainei.