Marte (planetă)
a patra planetă de la Soare / From Wikipedia, the free encyclopedia
Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar. Marte poartă numele zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta Roșie,[16][17] deoarece oxidul de fier predominant pe suprafața sa îi conferă un aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice vizibile cu ochiul liber.[18] Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de suprafață care amintesc atât de craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca ale Pământului.
Marte | |||||||||||||||||
Imagine în culori naturale, 2007[lower-alpha 1] | |||||||||||||||||
Caracteristicile orbitei[1] | |||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Epocă J2000 | |||||||||||||||||
Afeliu | 249.200.000 km (1,666 AU) | ||||||||||||||||
Periheliu | 206.700.000 km (1,382 AU) | ||||||||||||||||
227.939.200 km (1,523 AU) | |||||||||||||||||
Excentricitate | 0,0934 | ||||||||||||||||
Perioadă orbitală | 686,971 zile (1,88082 ani; 668,5991 soli) | ||||||||||||||||
779,96 zile (2,1354 ani) | |||||||||||||||||
24,007 km/s (86.430 km/h) | |||||||||||||||||
19.412°[2] | |||||||||||||||||
Înclinație |
| ||||||||||||||||
49,558° | |||||||||||||||||
286,502° | |||||||||||||||||
Sateliți | 2 | ||||||||||||||||
Caracteristici fizice | |||||||||||||||||
Raza medie | 3.389,5 ± 0,2 km [lower-alpha 2] [4] | ||||||||||||||||
Raza ecuatorială | 3.396,2 ± 0,1 km [lower-alpha 2] [4] | ||||||||||||||||
Raza polară | 3.376,2 ± 0,1 km [lower-alpha 2] [4] | ||||||||||||||||
Aplatizare | 6997589000000000000♠0.00589±0.00015 | ||||||||||||||||
Suprafață | 144.798.500 km2 [5] | ||||||||||||||||
Volum | 1,6318×1011 km3 [6] | ||||||||||||||||
Masă | 6,4171×1023 kg [7] | ||||||||||||||||
Densitate medie | 3,9335 g/cm3 [6] | ||||||||||||||||
3,72076 m/s2 [8] | |||||||||||||||||
Momentul factorului de inerție | 0,3662 ± 0,0017 [9] | ||||||||||||||||
5,027 km/s (18.100 km/h) | |||||||||||||||||
Perioadă de rotație siderală | 1,025957 zile 24h 37m 22s [6] | ||||||||||||||||
Viteza rotației ecuatoriale | 241,17 m/s (868,22 km/h) | ||||||||||||||||
25,19° față de planul ei orbital[10] | |||||||||||||||||
Ascensiunea dreaptă a polului nord | 317,681 43° 21h 10m 44s | ||||||||||||||||
Declinația polului nord | 52,886 50° | ||||||||||||||||
Albedo | |||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
Magnitudinea aparentă | −2.94 to +1.86 [14] | ||||||||||||||||
Diametru unghiular | 3.5–25.1″[10] | ||||||||||||||||
Atmosfera[10][15] | |||||||||||||||||
Presiunea la suprafață | 0,636 (0,4–0,87) kPa 0,00628 atm | ||||||||||||||||
Compoziție atmosferică |
| ||||||||||||||||
Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada de rotație, precum și înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele Olimp, cel mai mare vulcan și cel mai cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul Solar și Valles Marineris, unul dintre cele mai mari canioane din Sistemul Solar. Bazinul din emisfera nordică acoperă 40% din planetă și poate fi un semn de impact imens.[19][20] Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos, care sunt mici și au o formă neregulată. Este posibil ca aceștia să fie asteroizi captați,[21][22] similare cu 5261 Eureka, un troian al lui Marte.
Marte a fost explorată de numeroase nave spațiale fără echipaj. Mariner 4, lansat de NASA la 28 noiembrie 1964, a fost prima navă spațială care a vizitat Marte, cea mai mare apropiere de planetă având loc la 15 iulie 1965. Mariner 4 a detectat slaba centură de radiații marțiene, măsurată la aproximativ 0,1% din cea a Pământului și a surprins primele imagini ale unei alte planete din spațiul profund.[23][24] La 20 iulie 1976, Viking 1 a efectuat prima aterizare de succes pe suprafața marțiană.[25] Deși nava spațială sovietică Marte 3 a avut o amartizare lină în decembrie 1971, contactul a fost pierdut după câteva secunde.[26] La 4 iulie 1997, nava spațială Mars Pathfinder a aterizat pe Marte, iar la 5 iulie, roverul misiunii, Sojourner a devenit primul rover robotic care a operat pe Marte.[27] Pathfinder a fost urmat de roverele Spirit și Opportunity, care au aterizat în ianuarie 2004 și au funcționat până la 22 martie 2010 respectiv 10 iunie 2018.[28][29] Orbitatorul Mars Express, prima navă spațială a Agenției Spațiale Europene a ajuns pe orbită la 25 decembrie 2003.[30] NASA a aterizat roverul Curiosity la 6 august 2012, ca parte a misiunii sale Mars Science Laboratory de a investiga clima și geologia marțiană. La 24 septembrie 2014, Organizația indiană de cercetare spațială a devenit a patra agenție spațială care a vizitat Marte, când misiunea sa interplanetară Mars Orbiter Mission a ajuns cu succes pe orbită.[31][32] Emiratele Arabe Unite a devenit a cincea țară care s-a angajat cu succes într-o misiune pe Marte, inserând un orbitator în atmosfera marțiană la 9 februarie 2021[33] iar China cea de-a șasea țară când misiunea Tianwen-1 a intrat pe orbita planetei la 10 februarie 2021.[34][35] Roverul Perseverance al NASA a aterizat cu succes pe Marte la 18 februarie 2021.
Există cercetări în curs de desfășurare care evaluează potențialul de locuibilitate din trecut al lui Marte, precum și posibilitatea existenței vieții. Sunt planificate viitoare misiuni de astrobiologie, cum ar fi roverul Rosalind Franklin al Agenției Spațiale Europene.[36][37][38][39] Apa lichidă nu poate exista pe suprafața planetei Marte din cauza presiunii atmosferice scăzute, care este mai mică de 1% din presiunea atmosferică pe Terra,[40] cu excepția unor mici creșteri pentru perioade scurte.[41] Cele două calote glaciare polare par a fi făcute în mare parte din apă.[42][43] Volumul de apă din calota glaciară a Polului Sud, dacă este topită, ar fi suficient pentru a acoperi întreaga suprafață planetară până la o adâncime de 11 metri.[44] În noiembrie 2016, NASA a raportat găsirea unei cantități mari de gheață subterană în regiunea Utopia Planitia de pe Marte. Se estimează că volumul de apă detectat este echivalent cu volumul de apă din Lacul Superior.[45][46][47]
Marte poate fi observat cu ușurință de pe Pământ cu ochiul liber, la fel și colorarea sa roșiatică. Magnitudinea sa aparentă (strălucire) atinge -2,94,[14] care este depășită doar de Venus, Lună și Soare.