Lovitura de stat din Brazilia din 1964
From Wikipedia, the free encyclopedia
Lovitura de stat din Brazilia din 1964 (în portugheză Golpe de estado no Brasil em 1964) a constat în îndepărtarea președintelui brazilian João Goulart(d) printr-o lovitură de stat militară între 31 martie și 1 aprilie 1964, punând capăt celei de-a patra republici braziliene (1946–1964) și inițiind dictatura militară braziliană (1964–1985). Lovitura de stat a luat forma unei rebeliuni militare, declararea vacantării postului de președinte de către Congresul Național la 2 aprilie, formarea unei junte militare (Comandamentul Suprem al Revoluției) și exilarea președintelui la 4 aprilie. În locul acestuia, Ranieri Mazzilli(d), președintele Camerei Deputaților, a preluat funcția până la alegerea de către Congres a generalului Humberto de Alencar Castelo Branco(d), unul dintre principalii lideri ai loviturii de stat.
Lovitura de stat din Brazilia din 1964 | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Cold War History[*][[Cold War History (journal)|]] | ||||||||
Informații generale | ||||||||
| ||||||||
Beligeranți | ||||||||
|
opoziția din parlament Sprijinită de: United States | |||||||
Conducători | ||||||||
Pierderi | ||||||||
7 civili uciși | ||||||||
Modifică date / text |
Ales în mod democratic vicepreședinte în 1960, Jango, așa cum era cunoscut Goulart, a preluat puterea după demisia președintelui Jânio Quadros(d), în 1961, și după Campania pentru legalitate(d), care a învins o tentativă de lovitură de stat militară pentru a împiedica învestirea sa. În timpul guvernării sale, criza economică și conflictele sociale s-au adâncit. Mișcările sociale din diverse medii – politic, sindical, țărănesc, studențesc și militar (grade militare mici) – au pledat pentru reforme de bază, propuse tot de președinte. Acesta s-a confruntat cu o opoziție tot mai mare în rândul elitelor, a clasei de mijloc urbane, a unei mari părți dintre oficiali, a Bisericii Catolice și a presei, fiind acuzat de amenințarea ordinii legale și de conivență cu comunismul, haosul social și prăbușirea ierarhiei militare. De-a lungul mandatului său, Goulart s-a confruntat cu numeroase eforturi de presiune și destabilizare a guvernului său, precum și cu comploturi pentru a-l răsturna. Relațiile Braziliei cu Statele Unite s-au deteriorat, iar guvernul american s-a aliat cu forțele de opoziție și cu eforturile acestora, sprijinind lovitura de stat. Goulart a pierdut sprijinul centrului, nu a reușit să aprobe reformele de bază în Congres, iar în etapa finală a guvernului său s-a bazat pe presiunea exercitată de mișcările reformiste pentru a învinge rezistența Legislativului, ceea ce a dus la apogeul crizei politice în martie 1964.
La 31 martie, în Minas Gerais a izbucnit o rebeliune condusă în comun de militari și câțiva guvernatori. Militarii loiali și rebelii au trecut la luptă, dar Goulart nu dorea un război civil. Inițial, loialiștii au avut puterea, dar odată cu apariția dezertărilor în masă, situația militară a președintelui s-a deteriorat și acesta a călătorit succesiv de la Rio de Janeiro la Brasilia, Porto Alegre, interiorul Rio Grande do Sul și Uruguay. Puciștii au controlat cea mai mare parte a țării până la sfârșitul lui 1 aprilie, iar Rio Grande do Sul pe 2 aprilie. Congresul i-a declarat postul vacant în timp ce se afla încă pe teritoriul Braziliei, în zorii zilei de 2 aprilie. Mișcările de apărare a mandatului său, cum ar fi un apel la grevă generală, au fost insuficiente. În timp ce o parte a societății a salutat autointitulata „revoluție”, o alta a fost ținta unei puternice represiuni. Clasa politică se aștepta la o revenire rapidă la un guvern civil, dar în anii următori s-a consolidat dictatura autoritară, naționalistă și aliniată politic cu Statele Unite.
Istoricii, politologii și sociologii au dat numeroase interpretări acestui eveniment, care a reprezentat atât implantarea dictaturii militare, cât și ultima dintre numeroasele crize politice ale celei de-a patra Republici braziliene, cu adversari asemănători, ca în 1954, 1955 și 1961. În context internațional, lovitura de stat a făcut parte din Războiul Rece din America Latină și a avut loc în același timp cu alte câteva lovituri de stat militare din regiune.