Liza Minnelli
actriță și cântăreață americană / From Wikipedia, the free encyclopedia
Liza May Minnelli (n. 12 martie 1946) este o actriță, cântăreață și dansatoare americană, laureată a premiului Oscar pentru rolul din musicalul Cabaret. Este fiica actriței Judy Garland și a celui de al doilea soț al acesteia, Vincente Minnelli. Este cunoscută pentru prezența scenică energizantă și vocea sa alto puternică.[6] Minnelli este supranumită "Regina Broadway-ului".[7][8]
Liza Minnelli | |
Liza Minnelli în 2008 | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Liza May Minnelli |
Născută | (78 de ani)
Hollywood, California, SUA |
Părinți | Judy Garland Vincente Minnelli |
Frați și surori | Lorna Luft[*][[Lorna Luft (American television, stage and film actress and singer)|]] Joey Luft[*][[Joey Luft (American actor; son of Judy Garland and Sidney Luft)|]] |
Căsătorită cu | Peter Allen (c. 1967–1974; divorțați) Jack Haley, Jr. (c. 1974–1979; divorțați) Mark Gero (c. 1979–1992; divorțați) David Gest (c. 2002–2007; divorțați) |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii |
Religie | Episcopaliană[1] |
Ocupație | Actriță, căntăreață, dansatoare, coregrafă |
Limbi vorbite | limba engleză[2] |
Activitate | |
Domiciliu | Los Angeles |
Alma mater | High School of Performing Arts Chadwick School |
Ani de activitate | 1949–prezent |
Premii | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] Premiul Primetime Emmy[*] Grammy Legend Award[*][[Grammy Legend Award (รางวัลเพลงพิเศษที่มอบให้กับศิลปิน)|]] () Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță ()[3] Theatre World Award ()[4] Premiul Tony pentru cea mai bună actriță într-un rol principal dintr-un musical () Premiul Tony pentru cea mai bună actriță într-un rol principal dintr-un musical () Zmeura de Aur pentru cea mai proastă actriță într-un rol principal ()[5] BAFTA pentru cea mai bună actriță Stea pe Hollywood Walk of Fame[*] Drama League Award[*][[Drama League Award (Annual awards for theater in North America)|]] Hasty Pudding Woman of the Year[*][[Hasty Pudding Woman of the Year (Annual theatrical award)|]] () GLAAD Vanguard Award[*][[GLAAD Vanguard Award (annual award presented by the Gay & Lesbian Alliance Against Defamation at the GLAAD Media Awards)|]] () Premiul Globul de Aur () |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Căutând să lucreze în lumea teatrului, Minnelli se mută în 1961 în New York City, unde își începe cariera ca și actriță de musical, cântăreață în cluburi de noapte și cântăreață de muzică pop tradițională. Își face debutul pe scenă în piesa de teatru Best Foot Forward și câștigă un Premiu Tony pentru Flora the Red Menace în 1965, care marchează începutul colaborării dintre ea și duoul compozitor-scriitor Kander și Ebb. Ei au scris, regizat și produs multe dintre prestațiile televizate și de scenă ale lui Minnelli și au ajutat în conturarea imaginii sale stilizate de supraviețuitoare. Melodiile devenite imnuri de supraviețuire New York, New York, Cabaret și Maybe This Time, alături de rolurile sale pe scenă și pe marele ecran au consolidat-o pe Minnelli ca un important gay icon.[9]
Lăudată de critici pentru primele sale presații din filme non-muzicale, în special The Sterile Cuckoo (1969), care i-a adus o nominalizare la Premiile Oscar pentru cea mai bună actriță, Minnelli ajunge un star internațional jucând în Cabaret și în emisiunea Liza with a Z (1972). Pe 22 iunie 1969 își pierde mama, Judy Garland, care moare la 47 de ani. Majoritatea filmelor sale următoare, cu excepția lui Arthur (1981), au primit critici negative și au fost dezamăgiri la box-office. Se întoarce pe Broadway pentru musicaluri precum The Act (1977), The Rink (1984) și concertul Liza's at The Palace... (2008) și lucrează în multe programe de televiziune și concerte de music hall la sfârșitul anilor '70. Concertele sale din 1979 și 1987 la Carnegie Hall și la Radio City Music Hall în 1991 și 1992 sunt recunoscute drept cele mai de succes prestații ale sale. Între 1988 și 1990 pleacă în turneu cu Frank Sinatra și Sammy Davis Jr. cu seria de concerte Frank, Liza & Sammy: The Ultimate Event.
Din 2010, Minnelli a refuzat să mai țină concerte mari în favoarea spectacolelor intime.[10][11][12][13][14]