Limbi nostratice
From Wikipedia, the free encyclopedia
Nostraticul este o macro-familie ipotetică, care include multe dintre familiile de limbi indigene din Eurasia, deși compoziția și structura exactă propusă de diverșii susținători variază. De obicei cuprinde limbile kartveliene, indo-europene și uralice; unele limbi din familia altaică disputată; limbile afroasiatice vorbite în Africa de Nord, Cornul Africii, Peninsula Arabică și Orientul Apropiat, precum și limbile dravidiene ale subcontinentului indian (uneori și elamo-dravidiana, care leagă India de Platoul Iranului).
Limbi nostratice | |
Creator | Vladislav Markovici Illici-Svitîci[*][[Vladislav Markovici Illici-Svitîci (Soviet paleolinguist (1934-1966))|]][1] |
---|---|
Clasificare | |
Statut oficial și codificare | |
Răspândire în lume | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limbajul ancestral ipotetic al familiei nostratice se numește proto-nostratic.[2] Proto-nostraticul ar fi fost vorbit între 15.000 și 12.000 î.e.n., în perioada epipaleolitică, aproape de sfârșitul ultimei perioade glaciare.[3]
Ipoteza nostratică este propusă de Holger Pedersen la începutul secolului al XX-lea. Numele „Nostratic” se datorează lui Pedersen (1903), derivat din latinescul nostrates (compatrioți). Ipoteza a fost extinsă în mod semnificativ în anii 1960 de către lingviștii sovietici, în special Vladislav Illich-Svitych și Aharon Dolgopolsky, denumită „școala moscovită” de Allan Bomhard (2008, 2011 și 2014) și a primit o atenție reînnoită în mediul academic vorbitor de limbă engleză din anii 1990.
Ipoteza este controversată și are diferite grade de acceptare în rândul lingviștilor din întreaga lume, dintre care majoritatea resping nostraticul și multe alte ipoteze de macro-familii. În Rusia este susținută de o minoritate de lingviști, precum Vladimir Dybo, dar nu este o ipoteză general acceptată. Unii lingviști au o perspectivă agnostică.[4][5][6][7] Eurasiaticul, un grup similar, a fost propus de Joseph Greenberg (2000) și susținut de Merritt Ruhlen; este considerat ca o subfamilie a nostraticului de către Bomhard (2008).