Legea lui Pascal
From Wikipedia, the free encyclopedia
Legea lui Pascal sau principiul transmiterii presiunii de fluid (de asemenea, principiul lui Pascal[1][2][3]) este un principiu în mecanica fluidelor, care afirmă că o modificare a presiunii care apare oriunde într-un fluid incompresibil aflat în incintă închisă este transmis de-a lungul fluidului astfel că aceeași schimbare are loc peste tot în incintă.[4] Legea a fost stabilită de matematicianul francez Blaise Pascal în 1653 și publicată în 1663.[5][6]