Joseph Priestley
teolog, chimist și filosof englez / From Wikipedia, the free encyclopedia
Joseph Priestley, FRS[21] (n. , Birstall, Kirklees, Anglia, Regatul Unit – d. , Northumberland(d), Pennsylvania, SUA) a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări. Lui Priestley îi este atribuită descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă, cu toate că și Carl Wilhelm Scheele și Antoine Lavoisier au revendicat, de asemenea, această descoperire.[22] Carl Wilhelm Scheele, și el partizan al teoriei flogisticului, a revendicat descoperirea „oxigenului”, dar cel care a identificat și a dat oxigenului numele actual a fost chimistul francez Antoine Lavoisier, părintele chimiei moderne și demistificatorul teoriei flogisticului. Pe timpul vieții sale, reputația științifică a lui Priestley s-a bazat pe „descoperirea” apei gazoase, pe scrierile sale din domeniul electricității și pe descoperirea și studierea de către el a unor „aere” (gaze), cel mai cunoscut fiind cel denumit de Priestley „aerul deflogisticat”. În ceea ce privește activitatea sa ca teolog, a încercat să combine teismul, determinismul și materialismul.
Joseph Priestley | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Birstall, Kirklees, Anglia, Regatul Unit[2][3][4][5] |
Decedat | (70 de ani)[6][7][8][9] Northumberland(d), Pennsylvania, SUA[4][10] |
Înmormântat | Riverview Cemetery[*][[Riverview Cemetery (cemetery in Northumberland, Pennsylvania)|]][11] |
Părinți | Jonas Priestley[*][[Jonas Priestley (-1779)|]][12] Mary Wells[*][[Mary Wells (American pop/soul singer)|]][12] |
Frați și surori | Timothy Priestley[*][[Timothy Priestley (British minister)|]][12] |
Căsătorit cu | Mary Priestley[*] (–)[10][12] |
Copii | Henry Priestley[*][[Henry Priestley ((1777-1795))|]][12] Joseph Priestley[*][[Joseph Priestley (writer and son of Joseph Priestly)|]][12][5] William Priestley[*][[William Priestley (( -1839))|]][12] Sarah Priestley[*][[Sarah Priestley |]][12] |
Cetățenie | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Regatul Unit[5] |
Religie | creștinism |
Ocupație | filozof teolog[*] chimist educator[*] teoretician politic[*] diletant bibliotecar profesor istoric al științei[*] fizician politician inventator scriitor preot[*] lingvist naturalist |
Locul desfășurării activității | Paris |
Limbi vorbite | limba franceză limba engleză[13][14] |
Activitate | |
Rezidență | Anglia |
Domeniu | filozofie chimie pastoral care[*][[pastoral care (personal spiritual accompaniment and support, especially in life crises, by a suitably qualified pastoral worker)|]][15] filozofie naturală[15] educație[15] Protestant theology[*][[Protestant theology |]][15] Biserica Unitariană[15] lingvistică[15] |
Alma Mater | Batley Grammar School[*][[Batley Grammar School (school in Kirklees, UK)|]][10] |
Organizații | Societatea Regală din Londra Academia Regală Suedeză de Științe Academia de Științe din Sankt Petersburg[*] Academia Americană de Arte și Științe[*] American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|]][16] Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*] Leeds Library[*][[Leeds Library (oldest surviving subscription library in Britain)|]][17] Academia de Științe din Torino[*][1] Lunar Society of Birmingham[*][[Lunar Society of Birmingham (voluntary association)|]][18] |
Premii | Membru al Societății Regale[*] Medalia Copley ()[19] Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*] (din )[20] |
Modifică date / text |
În timpul vieții sale, o mare parte din reputația științifică a lui Priestley a avut la bază contribuțiile foarte importante ale acestuia, printre care se numără inventarea apei carbogazoase, lucrările scrise despre electricitate și descoperirea unor noi gaze, cel mai faimos fiind cel numit de Priestley drept „aerul deflogisticat” (de fapt, acesta era oxigen). Totuși, fermitatea cu care a apărat teoria flogisticului și a respins primii pași ai revoluției chimice l-au izolat de comunitatea științifică.
Cercetările științifice ale lui Priestley au fost intrinsec legate de concepția sa religioasă și, de aici efortul său constant de a realiza o sinteză între raționalismul Epocii Luminilor și credința creștină.[23] În textele sale metafizice, Priestley a încercat să combine teismul, materialismul și determinismul, un proiect ce a fost considerat „îndrăzneț și original”.[24] El a crezut că o înțelegere corectă a lumii pământești va ajuta omenirea să progreseze și în cele din urmă să ajungă la „Împărăția de o Mie de Ani”.[24] Priestley, care a crezut cu tărie în schimbul liber și deschis de idei, a susținut toleranța religioasă și egalitatea drepturilor disidenților religioși, care l-au condus să susțină apariția și dezvoltarea Unitarianismului în Anglia. Natura controversată a publicațiilor lui Priestley și felul deschis în care a susținut Revoluția franceză au trezit suspiciuni publice și guvernamentale; acesta a fost nevoit să fugă, în 1791, la Londra, iar apoi în Statele Unite ale Americii, după ce o mulțime revoltată i-a ars casa și biserica. Priestley și-a trăit ultimii zece ani din viață în Comitatul Northumberland din Pennsylvania, unde a și murit în 1804.
Savant și profesor pe parcursul vieții, Priestley a avut și contribuții semnificative în pedagogie, printre care se numără o lucrare de referință despre gramatica limbii engleze și alte cărți de istorie, publicând una din primele lucrări fundamentale ale istoriografiei moderne. Aceste lucrări despre educație sunt printre cele mai cunoscute opere ale sale. Totuși, o influență mai durabilă au avut-o lucrările sale metafizice: filozofi importanți ca Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Herbert Spencer le-au considerat a fi unele dintre sursele primare ale utilitarismului.