Imanență
From Wikipedia, the free encyclopedia
Imanența este un termen filosofic, care, referindu-se la un lucru sau la o ființă, afirmă că existența și realitatea există și evoluează prin sine însăși, nedeterminate de o cauză din afară, spre deosebire de transcendență, care indică o cauză exterioară și superioară.[1][2]
Distincția între imanență și transcendență coincide parțial cu cea realizată de stoici între ceea ce depinde de noi și ceea ce nu depinde de noi.