Heraclius I
împărat bizantin (610-641) / From Wikipedia, the free encyclopedia
Heraclius I (latină: Flavius Heraclius Augustus; greacă: Ἡράκλειος Hērakleios; n. 575 – d. 11 februarie 641) a fost împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între 5 octombrie 610 și 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene.
Heraclius I | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 575 d.Hr.[1][2][3][4] Cappadocia, Regiunea Anatolia Centrală, Turcia |
Decedat | (66 de ani)[5][6] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit |
Părinți | Heraclius cel Bătrân Epiphania[*][[Epiphania (wife of Herakleios, emperor of the Byzantine Empire)|]] |
Frați și surori | Theodore[*][[Theodore (brother of Byzantine emperor Heraclius)|]] |
Căsătorit cu | Fabia Eudokia[*][[Fabia Eudokia (Byzantine empress, the first empress-consort of Heraclius)|]] Martina[*][[Martina (Byzantine empress)|]] |
Copii | Eudoxia Epiphania[*][[Eudoxia Epiphania (Byzantine princess)|]] Constantin al III-lea John Athalarichos[*][[John Athalarichos (Son of Byzantine Emperor Heraclius)|]] Konstantinos Heteros[*][[Konstantinos Heteros (son of Byzantine emperor Heraclius and empress Martina)|]] Theodosius[*][[Theodosius (son of Martina and Heraclius)|]] Heraklonas David[*][[David (Byzantine co-emperor (r. 641))|]] Martinus[*][[Martinus (Byzantine emperor)|]] Augoustina[*][[Augoustina (Byzantine princess)|]] Martinha[*][[Martinha (daughter of Martina and Heraclius)|]] |
Ocupație | politician |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Dinastia Heracliană |
Împărat bizantin | |
Domnie | – |
Predecesor | Focas Tiranul |
Succesor | Constantin al III-lea |
Modifică date / text |
Heraclius a reorganizat conducerea imperiului, după decăderea suferită sub predecesorii săi la tron, și a reușit să redobândească de la perși teritoriile pierdute anterior.
A încercat să încurajeze reunificarea dintre creștinii ortodocși și monofiziți, prin promovarea unei dogme de compromis, numită monotelism. De asemenea, a schimbat limba oficială a imperiului din latină în greacă. Numeroși istorici consideră schimbarea din timpul domniei lui Heraclius ca punctul de ruptură cu trecutul roman al Bizanțului și obișnuiesc să numească imperiul ca "Bizantin", în loc de "Roman de Răsărit", după această dată.