Dinte
From Wikipedia, the free encyclopedia
Dintele (latină: dens, dentis; greacă: odous)[1] este un organ dur, de culoare alb-galbuie, cu sediul in cavitatea orala ,compus dintr-o coroană liberă și una sau mai multe rădăcini implantate în regiunea alveolara a oaselor maxilare (maxilar și mandibulă), și destinat îndeosebi la tăierea, la zdrobirea și la măcinarea alimentelor.
Dinte | |
---|---|
Dinții unui om adult | |
vedere posterioară a dinților văzută din interiorul gurii | |