Despotatul Moreei
From Wikipedia, the free encyclopedia
Despotatul Moreei, Despotatul Moreea (în greacă: Δεσποτᾶτον τοῦ Μορέως) sau Despotatul Mystras (în greacă: Δεσποτᾶτον τοῦ Μυστρᾶ) a fost o provincie a Imperiului Bizantin care a existat între mijlocul secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XV-lea. Teritoriul său a variat ca mărime în timpul existenței sale, dar în cele din urmă a crescut până la a cuprinde aproape tot sudul peninsulei grecești cunoscută acum sub numele de Peloponez, zona cunoscută sub numele de Moreea în perioada medievală și timpurie modernă. Teritoriul a fost de regulă condus de unul sau mai mulți fii ai împăratului bizantin în funcție, cărora li s-a dat titlul de despoti (în acest context a nu se confunda cu despotismul). Capitala sa a fost orașul fortificat Mystras, lângă antica Sparta, care a devenit un important centru al Renașterii din vremea Paleologilor.
Despotatul Moreei | |||||
| |||||
| |||||
Localizare | |||||
Capitală | Mistras | ||||
---|---|---|---|---|---|
Limbi | limba greacă bizantină Limba albaneză | ||||
Religie | creștinism ortodox[*] | ||||
Guvernare | |||||
Istorie | |||||
Economie | |||||
Monedă | Hyperpyron Ducat | ||||
Modifică date / text |
Teritoriul cedat în 1262 de Guillaume de Villehardouin în schimbul eliberării sale după Bătălia din Pelagonia a devenit un punct de sprijin al bizantinilor care va fi extins treptat și va deveni în secolul următor Despotatul Moreei, în timpul împăratului Ioan al VI-lea Cantacuzino. Fiind ultima rămășiță a Imperiului Roman de Răsărit, ocuparea otomană a Despotatului Moreei în 1460 a dus la încetarea existenței Imperiului Bizantin: garnizoana bizantină din Castelul Salmeniko (lângă Patras, în nord-vestul Moreei) a fost cea care s-a predat ultima, în iulie 1461.[1]