Capidava
From Wikipedia, the free encyclopedia
Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava, județul Constanța. Accesul se face dinspre orașele Cernavodă și Hârșova, de pe DJ 223.
| |||||
Imagine din castru | |||||
Alte denumiri | Cappidava, Capidapa, Calidava | ||||
---|---|---|---|---|---|
Tip | Castru auxiliar | ||||
Tip construcție | Zid de piatră | ||||
Formă | Rectangular | ||||
Perioadă de activitate |
secolul I-secolul XI | ||||
Unități prezente | Cohorta I Ubiorum[1][2] Cohorta I Germanorum[1][3] Legiunea a XI-a Claudia[4] Legiunea I Italica[5] Legiunea a II-a Herculia | ||||
Dimensiuni și suprafață | 105 x 127 m2 (1,33 ha) | ||||
Limes | Limes Dobrogean | ||||
Davă preexistentă | Capidava | ||||
Unitate administrativă | Moesia Inferior | ||||
Legături directe cu castrele | Carsium • Ulmetum • (Basarabi-Murfatlar) • (Cernavodă) | ||||
Cod RAN | 63063.01 | ||||
Cod LMI | CT-I-s-A-02600 | ||||
Cod SIRUTA | CT-I-s-A-02600.01 | ||||
Amplasare | 44°20′37″N 28°5′25″E ({{PAGENAME}}) | ||||
Localitate | Capidava | ||||
Modifică text |
În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.
Distrusă de goți în secolul III, fortificația a fost refăcută în secolul următor, devenind apoi și centru episcopal. Izvoarele din secolele IV – VI atestă o unitate de cavalerie - Cuneus equitum Solensium - și unitățile de equites scutarii și vexillatio Capidavensium. Fortul a fost părăsit după invazia cutrigurilor (559).
După retragerea oficială romano-bizantină din Dobrogea (circa 600), cetatea a fost reclădită de bizantini în secolul X, adăpostind de asemenea și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia.