Bătălia de pe Antietam
From Wikipedia, the free encyclopedia
Bătălia de pe Antietam (pronunțat în engleză /ænˈtiːtəm/), cunoscută și ca bătălia de la Sharpsburg, în special în Sudul Statelor Unite, s-a desfășurat la 17 septembrie 1862, între Armata Virginiei de Nord(d) a generalului confederat Robert E. Lee și Armata Potomacului(d) condusă de generalul unionist George B. McClellan, în apropiere de Sharpsburg(d), pe malurile pârâului Antietam, în cadrul Campaniei din Maryland(d). A fost prima ciocnire la nivel de armată de câmp de pe teatrul de est al Războiului Civil American(d) desfășurată pe pământul Uniunii și rămâne și astăzi cea mai sângeroasă zi din istoria Statelor Unite, cu un număr total de 22.717 morți, răniți și dispăruți.[6]
Bătălia de pe Antietam | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Războiul Civil American,Maryland in the American Civil War[*][[Maryland in the American Civil War (state's participation as a Union slave state; a border state)|]] | |||||||
Bătălia de pe Antietam de Kurz și Allison (1878), ilustrând o scenă de luptă de la Podul lui Burnside | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
SUA (Uniunea) | SCA | ||||||
Conducători | |||||||
George B. McClellan | Robert E. Lee | ||||||
Efective | |||||||
87.164[2][3] | 38.000 „angajați”[3] | ||||||
Pierderi | |||||||
12.410 2108 morți; 9549 răniți; 753 prizonieri/dispăruți[4][5] | 10.316 1567 morți; 7752 răniți; 1018 prizonieri/dispăruți[4] | ||||||
Modifică date / text |
După ce l-a urmărit pe generalul confederat(d) Robert E. Lee până în Maryland, gen-mr.(d) George B. McClellan al Armatei Uniunii(d) a lansat atacuri împotriva armatei lui Lee, aflată pe poziții defensive în spatele pârâului Antietam. În zorii zilei de 17 septembrie, corpul gen-mr. Joseph Hooker(d) a lansat un puternic atac asupra flancului stâng al lui Lee. Atacuri și contraatacuri s-au succedat peste lanul de porumb al lui Miller, și luptele au gravitat în jurul bisericii dunkeriste(d). Asalturile Uniunii către Sunken Road au străpuns în cele din urmă centrul confederat, dar avantajul federalilor nu a fost capitalizat. După-amiaza, corpul general-maiorului unionist Ambrose Burnside a intrat în acțiune, capturând un pod de piatră peste pârâul Antietam și avansând împotriva flancului drept confederat. Într-un moment crucial, a sosit divizia confederată a gen-mr. Ambrose Powell Hill(d) de la Harpers Ferry(d) și a lansat un contraatac surpriză, care l-a împins înapoi pe Burnside și a încheiat bătălia. Deși depășit numeric, doi la unu, Lee și-a angajat întreaga forță, în timp ce McClellan a trimis mai puțin de trei sferturi din armata lui, ceea ce i-a permis lui Lee să blocheze înaintarea federalilor. În timpul nopții, ambele armate și-au consolidat liniile. În ciuda pierderilor grele, Lee a continuat să se mai ciocnească cu McClellan și de-a lungul zilei de , în timp ce își retrăgea armata lovită la sud de Râul Potomac.[7]
În ciuda faptului că avea superioritate numerică, atacurile lui McClellan nu au reușit să atingă o concentrare de forțe(d), ceea ce i-a permis lui Lee să își mute trupele pe liniile interioare(d) pentru a răspunde la toate provocările. Prin urmare, în ciuda amplelor rezerve de forțe care ar fi putut fi utilizate pentru a exploata succesele localizate, McClellan nu a reușit să distrugă armata lui Lee. Credința persistentă, dar greșită, a lui McClellan că este depășit numeric a contribuit la prudența lui pe tot parcursul campaniei.
McClellan a oprit invazia Marylandului de către Lee, dar Lee a reușit să-și retragă armata înapoi în Virginia, fără vreo intervenție din partea precautului McClellan. Refuzul lui McClellan de a urmări armata lui Lee a condus la îndepărtarea sa din postul de comandă de către președintele Abraham Lincoln în noiembrie. Deși rezultatul a fost neconcludent tactic, trupele confederate s-au retras primele de pe câmpul de luptă, rezultând o victorie strategică a Uniunii. A fost o victorie suficient de importantă pentru a-i da lui Lincoln încrederea de a-și anunța Proclamația de Emancipare, care a descurajat orice posibilă intenție a guvernelor britanic și francez de a recunoaște Confederația.