Alegeri prezidențiale în România, 2009
From Wikipedia, the free encyclopedia
Alegerile prezidențiale din România din anul 2009 au avut loc la expirarea mandatului celui de-al patrulea președinte al țării, Traian Băsescu. Acesta a depus jurământul[1] la data de 20 decembrie 2004 și deținea, potrivit Constituției, un mandat de 5 ani. Acestea au fost primele alegeri prezidențiale din România care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidențiale care s-au desfășurat odată cu un referendum și primele alegeri prezidențiale din România după aderarea la Uniunea Europeană.
| |||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
Rezultatele primului (sus) și celui de al doilea (jos) tur de scrutin la nivelul județelor și a municipiului București | |||||||||||||||||||||||||||||
|
Și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte cetățenii români în vârstă de cel puțin 35 de ani, care au strâns cel puțin 200.000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot.
Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 22 noiembrie[2], iar turul doi, pe 6 decembrie.
S-au înscris 12 candidați dintre care 3 independenți.[3] Radu, Principe al României, soțul Prințesei Margareta a României și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale la 9 aprilie 2009[4]; ulterior s-a retras din cursa electorală.[5] Nati Meir, candidat independent, a fost arestat pe 20 octombrie 2009 pentru punere în circulație de valori falsificate și deținere de valori falsificate în vederea punerii în circulație, falsificare de valori străine și înșelăciune.[6] Două zile mai târziu și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială.[7]
Organizarea alegerilor și a referendumului au costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro.[8]
În al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale,[9] dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.[10]