Soli
From Wikipedia, the free encyclopedia
U Soli (simbulu di astronumia: ) hè a stedda situata à u centru di u sistemu sulariu.[1] Si tratta di una sfera guasgi parfetta di plasma caldu, scaldata à l'incandiscenza da i riazzioni di funditura nucleari in u so nucleu, chì raghja a so energia par u più sottu forma di luci visibuli, di luci ultraviuletta è d'irraghjamentu infrarossu. Hè da luntanu a più impurtanti fonti d'energia pà a vita annantu à Terra. U so diamitru hè di circa 1,39 milioni di chilomitri (864.000 migli), vali à dì 109 volti quiddu di a Terra. A so massa hè circa 330.000 volti quidda di a Terra ; raprisenta à l'incirca 99,86% di a massa tutali di u sistemu sulariu. À l'incirca trè quarti di a massa di u Soli sò custituiti d'idrugenu (~73%) ; u restu hè par u più custituitu d'eliu (~25%), incù i quantità mori più debuli d'elementi più grevi, in particulari l'ussigenu, u carboniu, u neonu è u farru.
U Soli hè una stedda di a siquenza principali di tipu G (G2V) siont'è a so classa spittrali. In sè, hè ufficiusamenti è micca da veru pricisamenti disignatu com'è una nannara giadda (a so luci hè più prossima da u biancu ch'è da u giaddu). S'hè furmata circa 4,6 miliardi hà d'anni fà, à parta da l'affundamentu gravitaziunali di a materia in un righjonu di un grandi nivulu muleculari. A maiò parti di 'ssa materia s'hè cuncolta à u centru, mentri ch'è u restu s'hè sciacciatu in un discu urbitali chì hè divintatu u sistemu sulariu. A massa cintrali hè divintata cusì calda è cusì densa ch'edda hà finitu par adiscà una funditura nucleari in u so cori. Si pensa ch'è guasgi tutti i steddi si formani par via di 'ssu prucessu.
U nucleu di u Soli trasforma circa 600 milioni di tonni d'idrugenu in eliu à ogni siconda, ciò chì parmetti di cunverta 4 milioni di tonni di materia in energia à ogni siconda. 'Ssa energia, chì pò metta trà 10.000 è 170.000 anni à scappà da u nucleu, hè a surghjenti di a luci è di u calori di u Soli. Quandu a funditura di l'idrugenu in u so nucleu avarà diminuitu à u puntu ch'è u Soli ùn sarà più in equilibriu idrustaticu, u so nucleu subisciarà una crescita marcata di a so dinsità è di a so tampiratura mentri ch'è i so strati esterni si dilatarani, trasfurmendu finalmenti u Soli in una giganti rossa. Si calculeghja ch'è u Soli divintarà abbastanza maiori par inghjotta l'orbiti attuali di Mercuriu è di Venera, è renda a Terra inabitevuli - ma micca prima di circa cinqui miliardi d'anni. Dopu quissa, si sbarazzarà di i so strati esterni par divintà un tipu di stedda densa è rifritanti, chjamata nannara bianca, è ùn pruduciarà più energia par via di funditura, ma cuntinuarà à lucia è à sgaghjà a calura da a so funditura pricidenti.
L'effettu trimenti di u Soli annantu à a Terra hè ricunnisciutu dapoi a preistoria. In certi culturi, u Soli era cunsidaratu com'è una divinità. A rutazioni sinodica di a Terra è a so orbita di tondu à u Soli sò à a basa di i calindarii sularii, chì unu hè u calindariu grigurianu, u calindariu cumunu apradatu oghji.