Nurvegia
From Wikipedia, the free encyclopedia
U Regnu di Nurvegia (Kongeriket Norge in bokmål; Kongeriket Noreg in nynorsk) o Nurvegia hè un Statu di l'Auropa sittintriunali, appartinenti à a Penisula scandinava, chì i so tarritorii cumprendini ancu l'isuli Svalbard (in prussimità di u Polu Nordu), l'isula di Jan Mayen (à u largu di i costi gruinlandesi) è l'Isula Bouvet vicina à l'Antartidi, ma micca riintranti in u Trattatu antarticu; a Nurvegia rivindicheghja ancu i tarritorii antartichi di a Terra di a righjina Maud è di l'Isula Petru I.
Regnu di Nurvegia Kongeriket Norge Kongeriket Noreg | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||||
Mottu: Alt for Norge / Alt for Noreg (Tuttu pà a Nurvegia) | |||||||||
Lingue ufficiali | Nurvigesu | ||||||||
Capitale | Oslu (634.463 ab. / 2014) | ||||||||
Pulitica | |||||||||
Forma di guvernu | Munarchia parlamintaria | ||||||||
Harald V | {{{presidente}}} | ||||||||
Jonas Gahr Støre (Ap) (2021–) | Jonas Gahr Støre (Ap) (2021–) | ||||||||
Indipendenza | 1905
| ||||||||
Superficia | |||||||||
Tutale | 385 207[1] km² | ||||||||
Acque | 6 % | ||||||||
Pupulazione | |||||||||
Tutale | 5 550 203[2] ab. | ||||||||
Densità | 14,4 ab./km² | ||||||||
Geografia | |||||||||
Cuntinente | Auropa | ||||||||
Fusu orariu | |||||||||
Ecunumia | |||||||||
Muneta | Norsk krone (NOK)
| ||||||||
ISU (2013) | 0.955 (1°) | ||||||||
Energia | |||||||||
Varie | |||||||||
Duminiu internet | .no | ||||||||
Indicativu telefonicu | 47 | ||||||||
Siglu autom. | NOR | ||||||||
Innu | Ja, vi elsker dette landet | ||||||||
Festa naziunale | 17 maghju | ||||||||
Hà una superficia di 385 207 km² è una pupulazioni di 5 051 518 abitanti[3] fendu ni u sicondu paesi menu dinsamenti pupulatu d'Auropa. Cunfina à livanti incù a Svezia, à nordu-livanti incù a Finlandia è a Russia, à sudu u Skagerrak a sipara da a Danimarca. A stesa costa nurvigesa, chì s'affaccia annantu à l'Uceanu Atlanticu è annantu à u Mari di Barents, hè incisa da fiordi famusissimi in tuttu u mondu. È una munarchia custituziunali incù capitali Oslu è hè un di i pochi paesi auropei à ùn fà micca parti di l'Unioni aurupea.
A storia di a Nurvegia hà iniziu incù i grandi mutamenti giulogichi è l'eri glaciali chì detini vita à i celebrissimi fiordi nurvigesi. Fù probbiu in st' ambienti pruibitivu ch'è ghjunsini da a Siberia i primi abitanti di u paesi, vali à dì l'antinati di l'oghjinchi Sami. Eppuri, a storia nurvegesa hè prufundamenti marcata da a duminazioni vichinga, chì si stesi beddu prestu in tutta l'aria sittintriunali di l'Uceanu Atlanticu, ghjittendu ombri è tarrori ancu annantu à u Mari Tarraniu.