Buccu neru
From Wikipedia, the free encyclopedia
Un buccu neru hè un righjonu di u spaziutempu induva a gravità hè cusì forti chì nienti, cumpresu a luci o l'altri ondi elettrumagnetichi, ùn hà abbastanza energia pà scappà da u so orizonti di l'avvinimenti.[1] A tiuria di a rilatività generali privedi chì una massa abbastanza cumpatta pò sfurmà u spaziutempu pà furmà un buccu neru. A limita di l'impussibilità di scappà hè chjamata l'orizonti di l'avvinimenti. Bench'è eddu aghji un grandi effettu annantu à a sorti è i circustanzi di un ughjettu chì l'attraversa, ùn hà micca carattaristichi idantifichevuli lucalamenti siont'è a rilatività generali. In bon parechji rispetti, un buccu neru si cumporta com'è un corpu neru ideali, apposta ch'eddu ùn rispechja nisciuna luci. Di più, a tiuria quantica di i campi in un spaziutempu curvatu pridisci chì l'orizonti di l'avvinimenti emettini un irraghjamentu di Hawking, incù listessu spettru ch'è un corpu neru di una tampiratura invirsamenti prupurziunali à a so massa. 'Ssa tampiratura hè di l'ordini di miliardesimi di kelvin par i bucchi neri stiddari, ciò chì a rendi par u più impussibuli à ussirvà dirittamenti. L'ughjetti chì i so campi gravitaziunali sò troppu putenti da chì a luci possi scappà sò stati cunsidarati par a prima volta à u 18esimu seculu da John Michell è Pierre-Simon Laplace. In 1916, Karl Schwarzschild hà truvatu a prima suluzioni muderna di a rilatività generali chì carattarizaria un buccu neru. David Finkelstein, in 1958, hà publicatu pà a prima volta l'intarpritazioni di u buccu neru com'è un righjonu di u spaziu chì nienti ùn ni pò scappà. I bucchi neri sò à longu stati cunsidarati com'è una curiusità matematica. Ùn hè ch'è in u 1960 ch'è i travagli tiorichi ani musciatu ch'eddi custituiscìani una predizzioni generica di a rilatività generali. A scuparta di i steddi di neutrona da Jocelyn Bell Burnell in 1967 hà suscitatu l'intaressu par l'ughjetti cumpatti in modu gravitaziunali fraiati in quant'è rialità astrufisica pussibuli. U prima buccu neru cunnisciutu hè Cygnus X-1, idantificatu da parechji circadori indipindamenti in 1971. I bucchi neri di massa stiddari si formani quandu steddi massicci si fraiani à a fini di u so ciculu di vita. Dopu à a so furmazioni, un buccu neru pò crescia assurbiscendu a massa di u so ambienti. I bucchi neri suparmassivi di milioni di massi sularii (M☉) poni furmà si assurbiscendu altri steddi è aduniscendu si incù altri bucchi neri. Esisti un cunsensu annantu à l'esistenza di bucchi neri suparmassivi in u centru di a maiò parti di i galassii.
A prisenza di un buccu neru pò essa didutta da a so interazzioni incù altri materii è incù l'irraghjamentu elettrumagneticu tali a luci visibuli. Ogni materia chì casca annantu à un buccu neru pò furmà un discu d'accrizioni esternu scaldatu da a frizzioni, furmendu cusì quasari, frà l'ughjetti i più lampanti di l'universu. I steddi chì passani troppu à vicinu à un buccu neru suparmassivu poni essa frastagliati in bandiretti chì lucicheghjani furtissimu prima di essa inghjotti. S'è altri steddi graviteghjani di tondu à un buccu neru, i so orbiti poni ditarminà a massa è a lucalizazioni di u buccu neru. Tali ussirvazioni poni essa apradati par escluda evintuali altirnativi tali i steddi di neutrona. Di 'ssa manera, l'astrunomi ani idantificatu numarosi candidati à u buccu neru stiddari in sistemi binarii è ani stabulitu chì a fonti radiu cunnisciuta sottu u nomu di Sagittarius A*, à u cori di a galassia di a Via lattea, cunteni un buccu neru suparmassivu di circa 4,3 milioni di massi sularii. L'11 frivaghju 2016, a cullaburazioni scentifica LIGO è a cullaburazioni Virgo ani annunciatu a prima ditezzioni diretta d'ondi gravitaziunali, raprisintendu a prima ussirvazioni di una funditura di bucchi neri. U 10 aprili 2019, a prima imaghjina diretta di un buccu neru è di a so vicinanza hè stata publicata, in seguitu à l'ussirvazioni rializati da u telescopiu Event Horizon (EHT) in 2017 di u buccu neru suparmassivu di u centru galatticu di Messier 87. In 2021, u corpu cunnisciutu u più prossimu cunsidaratu com'è un buccu neru si truvava à circa 1500 anni luci (460 parsec) (veda a lista di i bucchi neri i più prossimi). Bench'è sultantu uni pochi di dicini di bucchi neri fussini stati scuparti insin'ad avà in a Via lattea, si pensa ch'eddu ni esisti cintunari di milioni, chì a forza parti sò sulitarii è ùn pruvucheghjini micca emissioni d'irraghjamentu. Par via di cunsiquenza, ùn sariani idantifichevuli ch'è par mezu di a lintichja gravitaziunali.