Nizèria
From Wikipedia, the free encyclopedia
La Nizèria xe no Stato federale de l’Afrika Ocidentale.
La konfina ko el Benin a est, el Nizer a nord, el Ciad a nordest, el Kamerun a est; la xe bagnada dal Golfo de Guinea; a sudest de le so koste se kata la Guinea Ekuatorial.
Info velòsi Nijeriya (ha)Naigeria (ig)Nàìjíríà (yo), Ino ...
Nijeriya (ha) Naigeria (ig) Nàìjíríà (yo) | |||||
---|---|---|---|---|---|
|
|||||
Ino | Arise, O Compatriots | ||||
Bomò | «Unity and Faith, Peace and Progress» «Единство и вяра, мир и прогрес» «Good people, great nation» «Undod a Ffydd, Heddwch a Chynnydd» | ||||
Sinboło ufisałe | Costus spectabilis (it) | ||||
Epònemo | Fiume Niger | ||||
Pozision | |||||
Continente | Africa | ||||
Capitałe | Abuja (1991–) | ||||
Popołasion | |||||
Totałe | 211 400 708 (zugno 1UTC 2021) 211 400 708 (2021)/(2021)/(2017)/(2015)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963) | ||||
Densità | 228,85 hab./km² | ||||
Demònemo | nizeriana, nizeriane, nizeriani, nizerian | ||||
Idioma | inglezo | ||||
Speransa de vita | 53,428 (2016) 0,443 (2015) | ||||
Taso de suicìdio | 6,9 (2019) −2,6 (2016) | ||||
Zeografia | |||||
Parte de | Africa Osidentałe | ||||
Àrea | 923 768 km² | ||||
Bagnà da | Osèano Atlàntego | ||||
Ponto pì alto | Chappal Waddi (2 419 m) | ||||
Ponto pì baso | Lagos Island (it) (−0,2 m) | ||||
Rente a | |||||
Prima mesion documentada | Federasion de Nigeria | ||||
Organizasion pułìtega | |||||
Forma de goerno | repùblega federałe | ||||
Òrgano ezecutivo | Gabineto de Nigeria (en) | ||||
Òrgano lejislativo | Asenblea Nasionałe de Nizèria | ||||
Presidente de ła Nizèria | Bola Tinubu (it) (29 de majo del 2023) | ||||
Màsema autorità zudisiałe | Corte Suprema de ła Nizèria | ||||
Ìndaze de Democrasia | 4.10/10
| ||||
Menbro de | Organizasion de łe Nasion Unìe, Commonwealth de łe nasion[1], Union Africana, Organizasion mondiałe del comerso, Organizasion de ła Confarensa Islàmega[2], Banca Internasionałe par ła Recostrusion e Desviłupo, Asociasion Internasionałe del Desviłupo, Corporasion Finansiària Internasionałe, Organismo Multilaterałe de Garansia dei Investimenti, Sentro Internasionałe de Regołamento de Difarense Rełasionae ai Investimenti, Banca Africana del Desviłupo, Union Africana - Oparasion Ibrida de łe Nasion Unie a Darfur, Stati de l’Àfrica, dei Caràibi e del Pasìfego, Interpol[3], Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe[4], Organizasion Idrogràfega Internasionałe[5], UNESCO[6], Grupo de Oservasion de ła Tera, Comision del Golfo de Guinea, Union Postałe Universałe[7], Union Internasionałe de Tełecomunicasion[8], OPEC, Organizasion Internasionałe de Protesion Siviłe, Organizasion Meteorołòzega Mondiałe[9], Organizasion mondiałe de ła sanità[10], Comunità Econòmega dei Stati de l'Àfrica Osidentałe, Consejo African dei Bajiji, Commonwealth de łe nasion[1] e Organizasion Mondiałe de łe Dogane[11]
| ||||
Economia | |||||
PIL nomenałe | 440 833 583 992 $ (2021) | ||||
Persentuałe IVA | 7,5 % | ||||
Ìndaze de desviłupamento oman | 0,535[12] (2021[12] ) | ||||
Moneda | Naira nizeriana | ||||
Banca sentrałe | Banca Sentrałe de Nizèria | ||||
Taso de dezocupasion | 8 %[13] | ||||
Coefisente de Gini | 35.1/100
| ||||
Còdazi de identifegasion | |||||
ISO 3166-1 | NG NGA 566 | ||||
Còdaze de matricołasion | WAN | ||||
Fuzo oràrio | |||||
Domìnio de primo liveło | .ng | ||||
Prefiso tełefònego | +234 | ||||
Tełèfono d'emerzensa | |||||
Preza ełètrega | |||||
Istòrego | |||||
Sito web | nigeria.gov.ng | ||||
|
Sara