Sicilia (èbbica cuntimpurània)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ntô 1860 la Sicilia (e lu Regnu dî Dui Sicili) vennu mmàsi sinza dichiarazziuni di guerra sia dî surdati di Garibaldi, prutetti ntô sbarcu dâ marina ngrisi, sia dî 25.000 surdati pimuntisi (dichiarati disirtura) e ajutati d'àutri ufficiali e mircinari di tutti li nazziunalitati (ginirali ungarisi, turchi, surdati algirini, indiani, ecc.) a chissi s'accucchia quarchi vuluntariu sicilianu. La Sicilia, già divastata ecunomicamenti, nun s'arripigghia dâ miseria di unni vinìa. Ntû 1866 Palermu nzurgi e dichiara la nnipinnenza dâ Sicilia di l'Italia, ma lu ginirali Raffaele Cadorna (patri di Luigi Cadorna) bummarda e s'arripigghia la citati.
La guerrigghia di risistenza (vidi lu brigantaggiu) ca dura pì dicenni, e la riprissiuni pimuntisi fannu cintinara di migghiara di vittimi (arcuni fonti storichi dìcinu circa nu miliuna di morti ntâ tuttu lu sud) e sperdi câ migrazziuni di massa ca nta l'anni purta miliuna di siciliani fora (n particulari nta li Stati Uniti d'America). L'urganizzazziuni criminali (mafia) c'accuminzanu a esistiri doppu di l'annissiuni a l'Italia (nun s'avìanu nutizzi di l'asistenza d'urganizzazziuni criminali prima di «l'unità» d'Italia) stìnnunu lu loru puteri ntâ tutta l'ìsula, n Italia e fora d'Italia.