Lingua basca
lingua chi si parra ntâ Spagna e ntâ Francia / From Wikipedia, the free encyclopedia
La lingua basca (diciuta macari euskara, euskera bascu, vasco [spagnolu] oppuru basque [francisi]) è na lingua ca nun è indueurupea parrata attuarmenti nti lu nord di la Spagna (nti lu Paisi Bascu spagnolu e nti la zona a lu nord di Navarra) e nti lu stremu sud-ovest francisi (Paisi Bascu francisi) nti lu dipartimentu di li Pirenei Atlantici. Anticamenti arrivau a cummigghiari macari li zoni di Aquitania, La Rioja e li Pirenei Cintrali.
L'euskera è la sula lingua ca nun è rumanza ca è ancora viva nti sta zona e pari ca appi na granni nfruenza supra lu sistema vucalicu di lu castigghianu. Nti quasi 40 anni di pruibizzioni nti lu mentri di la dittatura franchista e la conziguenti pirsicuzzioni e criminalizzazzioni di cui lu parrava, la lingua basca fu misa 'n pirìculu di estinzioni. Sulu a la fini di l'anni cinquantini e a lu principiu di li sissantini lu bascu accuminciau a ripigghiàrisi a picca a picca.
Ccu l'arrivu di la dimucrazzìa, la Custituzzioni spagnola di lu 1978 e l'Estatuto di Gernika, la lingua basca ripigghiau la sò co-ufficialitati nti lu Paisi Bascu spagnolu e nti la zona nord di Navarra, unni a picca a picca turnau a la vita pùbbrica.
La lingua vinni annincata "euskera" (o "euskera batua") picchì spuntau la nicissità d'accucchiari li novi dialetti sutta normi linguistichi omogènii pi rènniri pussibbili l'anzignamenti di la lingua nti li scoli. Li dialetti biscagghinu e sulitinu sunnu li cchiù diversi di lu bascu unificatu ("euskera batua").
La forma "euskera" (di lu dialettu guipuzcuanu) è chidda cchiossai addupirata macari rispettu a "vascuence" ntra li parraturi baschi, picchì hà statu macari adduttata nti lu dizziunariu di la Riali Accademia Lingua Spagnola, XXII edizzioni.