Goti
From Wikipedia, the free encyclopedia
Li Goti èranu n'antica pupulazzioni girmànica, stanziata urigginariamenti supra li costi dû Mari Bàlticu e pinitrata ntô sud di l'Europa ntô V sèculu n dui rami distinti, li Visigoti, ca occuparu la Francia miridiunali, e l'Ostrogoti, n Italia. N Sicilia àppiru cuntatti cu li Vànnali, cu cui nizziarmenti si sparteru la duminazzioni dû tirritòriu.
A quantu nni dici Iordanes, ca scrivìu na storia dê Goti, urigginariamenti sta pupulazzioni vivìa ntâ pinìsula Scandinava ma, pi mutivi di suprappupulazziuni foru custretti a irasinni e si trasfireru ntê costi dâ Pulonia. Quannu addivintaru assai macari pi sta zona, accuminciaru a migrari versu lu sud e versu lu Mari Nìuru e ddocu parti dâ pupulazzioni stetti nzinu a l'arrivu di l'Unni, mentri n'àutra parti si trasfirìu versu la Rumanìa ntô latu uppostu dô Danùbbiu.
Li Goti non èranu furmati sulu di na pupulazzioni, ma èranu spartuti 'n tanti famigghi nnipinnenti ntra d'iddi. Nfatti la spartizioni Visigoti e Ostrogoti succidìu sulu dû V sèculu, mentri ca apprima vinìanu chiamati di àutri maneri o 'n ginirali Goti o addirittura vinìanu scanciati pi li Sciri.
Li primi nutizzi stòrichi dê Goti ci l'avemu sulu a mità dô terzu sèculu, quannu chisti accuminciaru a cummàttiri contr'a lu Mperu Romanu. Prima di tannu i nutizi sunu incerti e assai disanbigui.