Război biologic
folosirea de arme biologice create în mod strategic / From Wikipedia, the free encyclopedia
Războiul biologic reprezintă folosirea toxinelor sau agenților infecțioși precum bacterii, viruși, fungi, etc. ca armă cu intenția de a ucide oameni, animale sau plante.
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Forme rudimentare de arme biologice au fost utilizate de-a lungul istoriei. Multe exemple sunt înregistrate din antichitate. În secolul 6-lea î.Hr., asirienii au otrăvit fântâni inamice cu o ciupercă, care le cauza delir inamicilor. În 184 î.Hr., Hannibal a adus din Cartagina vase de lut pline cu șerpi veninoși și i-a instruit pe soldații săi să arunce oalele pe punțile de nave Pergamene. Cronicile istorice din Europa medievală detaliază utilizarea carcaselor de animale infectate, de către mongoli, turci și alte grupuri, pentru a infecta aprovizionarea apei inamicilor. Înainte de epidemia de ciumă bubonică cunoscută sub numele de Moartea Neagră, mongolii și turcii au catapultat cadavre contaminate în orașe asediate. Ultimul incident cunoscut de folosirea cadavrelor contaminate cu ciumă în scopuri de război biologic a avut loc în 1710, când forțele rusești i-au atacat pe suedezi în asediul zidurilor orașului Reval (Tallinn).
Înainte de secolul al XX-lea:
- Otrăvirea alimentelor și apei cu substanțe infecțioase
- Utilizarea microorganismelor, toxinelor sau animalelor moarte sau vii, dar contaminate, ca arme
- Contaminarea țesăturilor și hainelor
După secolul al XX-lea:
- agenți bacteriali: Anthrax, Brucella, Tularemia, etc.
- agenți virali: Variolă, febra virală hemorrhagică, HIV-SIDA, etc.
- Toxine: Botulinum, Ricin, etc.