Regatul Aksum
From Wikipedia, the free encyclopedia
Regatul Aksum (în limba gî'îz Mängəśtä ʾäksum), cunoscut și cu numele de Regatul Axum sau Imperiul Aksumit, a fost un regat care a existat în Africa de Nord-Est și Arabia de Sud din antichitatea clasică până în Evul Mediu timpuriu. Cu baza în primul rând în nordul Etiopiei de astăzi și cuprinzând Eritreea, nordul Djibouti și estul Sudanului, s-a extins la apogeu său în timpul domniei regelui Kaleb peste o mare parte din sudul Arabiei.
Regatul Axumit | ||||
Mangiśta Aksum | ||||
| ||||
Localizarea Regatului Axumit | ||||
Capitală | Axum | |||
---|---|---|---|---|
Limbă | Gî'îz | |||
Religie | Biserica ortodoxă etiopiană islam iudaism | |||
Guvernare | ||||
Formă de guvernare | Monarhie | |||
Conducător | ||||
Zoskales(d) (primul) | ||||
Dil Na'od(d) (ultimul) | ||||
Istorie | ||||
Epoca istorică | Epoca Fierului | |||
Fondare | 100 d.Hr. | |||
Cucerit de Gudit | 960 d.Hr. | |||
Date statistice | ||||
Suprafață | ||||
- 350[1] | 1.250.000 km² | |||
Economie | ||||
Monedă | Aksumite currency[*][[Aksumite currency (coinage produced and used in the Kingdom of Aksum)|]] | |||
În prezent parte din | ||||
Egipt Arabia Saudită Eritrea Djibouti Etiopia Sudan Yemen | ||||
Modifică date / text |
Axum era capitala regatului timp de multe secole, dar a fost mutată la Jarma[2] în secolul al IX-lea din cauza declinului legăturilor sale comerciale și a invaziilor externe recurente.[3][4] Urmașul civilizației anterioare Dʿmt, regatul a fost probabil fondat la începutul secolului I.[5] Cultura pre-aksumită s-a dezvoltat în parte datorită influenței sud-arabe, evidentă în utilizarea alfabetului antic din Arabia de Sud și în practicarea religiei semitice antice.[6] Cu toate acestea, scrisul Geʽez a intrat în uz în secolul al IV-lea și, pe măsură ce regatul a devenit o putere majoră pe ruta comercială dintre Roma și India, a intrat în sfera culturală greco-romană și a început să folosească limba greacă ca lingua franca.[7] Ca urmare, Regatul Aksum a adoptat la mijlocul secolului al IV-lea creștinismul ca religie de stat sub regele Ezana.[8] După creștinarea lor, aksumiții au încetat construirea de stele.[3]
Regatul Aksum a fost considerat una dintre cele patru mari puteri ale lumii antice din secolul al III-lea de către profetul persan Mani, alături de Persia, Roma și China.[9] Începând cu domnia lui Endubis, Aksum a bătut monede proprii găsite în locații din Cezareea și până în sudul Indiei.[10] Regatul și-a continuat expansiunea și în antichitatea târzie, cucerind pentru o perioadă foarte scurtă de timp Meroe, de la care a moștenit exonimul grecesc „Etiopia”.[11] Dominația aksumită în Marea Roșie a culminat în timpul domniei regelui Kaleb, care, la cererea împăratului bizantin Iustin I, a invadat regatul himiarit din Yemen pentru a pune capăt persecutării creștinilor de regele evreu Dhu Nuwas. Prin anexarea Himyarului, Regatul Aksum ajunge la la cea mai mare întindere teritorială a sa. Acest teritoriu însă a fost pierdut în războaiele aksumit-persane.[12]
Declinul lent al regatului începuse în secolul al VII-lea, de când moneda nu a mai fost bătută. Prezența persană (și mai târziu musulmană) în Marea Roșie a lovit economia regatului, iar populația capitalei s-a micșorat. Pe lângă factorii de mediu și cei interni, aceasta este văzută ca fiind cauza declinului. Ultimele trei secole ale Aksumului sunt considerate o epocă întunecată și, în circumstanțe incerte, regatul s-a prăbușit în jurul anului 960.[8] În ciuda rolului său de unul dintre cele mai importante imperii ale antichității târzii, regatul Aksum a căzut în obscuritate, deoarece Etiopia a rămas izolată în cursul Evului Mediu.[13]