Prima Republică Mexicană
From Wikipedia, the free encyclopedia
Prima Republică Mexicană, cunoscută și ca Prima Republică Federală (spaniolă : Primera República Federal), a fost o republică federală, fondată sub Constituția din 1824. A fost un stat numit oficial Statele Unite Mexicane (spaniolă : Estados Unidos Mexicanos|links=no}}, listen (ajutor·info)).[1][2][3] Prima Republică Mexicană a durat din 1824, până în 1835, când conservatorii conduși de Antonio López de Santa Anna au transformat-o într-o stat centralizat, numit Republica Centralistă Mexicană.
Prima Republică Mexicană | |||||
Statele Unite Mexicane | |||||
”Estados Unidos Mexicanos” | |||||
| |||||
| |||||
Deviză națională | |||||
---|---|---|---|---|---|
Religión, Independencia, Unión Religie, Indepedență, Uniune | |||||
harta | |||||
Capitală | Mexico City | ||||
Limbă | limba spaniolă | ||||
Religie | catolicism | ||||
Guvernare | |||||
Președinte | |||||
- 1824-1829 | Guadalupe Victoria (primul) | ||||
- 1835 | Miguel Barragán (ultimul) | ||||
Pedro Celestino Negrete(d) | |||||
Vicepreședinte | |||||
- 1824–1827 | Nicolás Bravo | ||||
- 1829–1832 | Anastasio Bustamante | ||||
- 1833-1835 | Valentín Gómez Farías | ||||
Legislativ | Congresul | ||||
Istorie | |||||
Fondarea | |||||
Constitutia este adoptată | |||||
Fondarea Republicii Centraliste Mexicane | |||||
Economie | |||||
Monedă | Real(d) | ||||
Modifică date / text |
Republica a fost proclamată la 1 noiembrie 1823,[4] de către Congresul Uniunii, luni de zile după căderea Imperiului Mexican condus de Agustin I, un fost ofițer regalist, a devenit un isurgent pentru indepedență. Federația a fost oficial și legal fondată la 4 octombrie 1824, când Constituția Federală a Statelor Unite Mexicane a venit în forță.[5]
Granițele le-a avut cu Statele Unite și Țara Oregon (sau Districtul Columbia) la nord; la sud și vest de Oceanul Pacific; la sud-est de America Centrală, și de Marea Caraibilor; și la est de Golful Mexic.[6] Cu toate că America Centrală a obținut indepdența când a făcut parte și a fost parte din teritoriul Imperiului Mexican, a ales să nu se alăture federației Mexicane, a fost lăsată să o facă.
Republica Federală a durat aproape doisprezece ani cu lupte constante între marile partide. Conservatorii, moșierii, armata, Biserica Catolică, și foștii monarhiști care căutau un guvern central puternic și un stat cu o religie oficială. Liberalii erau republicani favorizând o putere limitată a guvernului divizată între statele federale și uniunea seculară. Conflictul dintre cele două curente de idei ale națiunii, a cauzat o severă instabilitate politică și violență pentru următorii 65 de ani, până la Porfiriato(1876-1911). ”Indepedența a transformat Mexicul de la cea mai mare și prosperă colonie a Spaniei, într-o națiune suverană suferind de declin economic și certuri politice.[7]
Republica a fost condusă de două triumvirate și nouă președinți. Generalul insurgent Guadalupe Victoria a fost singurul președinte care și-a completat mandatul în această perioadă și în toți cei 30 de ani de la indepedența Mexicului.[8] Ca și la începutul Statelor Unite, președintele și vicepreședintele erau aleși separat și omul care nu făcea parte din vreun partid. Președintele Guadalupe Victoria a fost un federalist liberal, în timp ce vicepreședintele Nicolás Bravo, a fost un conservator centralist.[9] În timpul Primei Republici Federale, armata a intervenit regulat în politică, stabilind un model care a durat până la mijlocul secolului al XX-lea, cu generalii de armate care predominant i-au servit pe președinții Mexicului.
Generalul Antonio López de Santa Anna, a retras Constituția de la 1824 la 23 octombrie 1835, iar Republica Federală a devenit un stat unitar, Republica Centralistă. Regimul unitar a fost oficial fondat la 30 decembrie 1836, odată cu adoptarea celor șapte legi constituționale.[10]