Poarta Focșanilor
coridor de mobilitate militară cu importanță geostrategică, localizat în sudul Moldovei Occidentale / From Wikipedia, the free encyclopedia
Poarta Focșanilor reprezintă o structură teritorială cheie, cu rol de coridor de mobilitate în ambele sensuri, localizată în România la marginea de sud a Zonei de Operații Est (Moldova Occidentală). Terenul său jos altitudinal este prietenos cu tancurile și favorizează războiul de manevră, manevrele fiind însă canalizate de către contextul geografic de o astfel de manieră, încât în mod practic folosirea sa devine obligatorie. Valoric, din punct de vedere militar se află în strânsă interdependență cu lanțul montan al Carpaților Orientali, operarea acesteia depinzând de blocarea cu succes a trecătorilor montane ale acestora.
Poarta Focșanilor | |
Poarta Focșanilor pe teritoriul României. | |
Localizare | În sudul Zonei de Operații Est din România |
---|---|
Limite | • N: linia Panciu – Foltești • V: linia Panciu – Râmnicu Sărat • E: linia Foltești – Tichilești • S: linia Râmnicu Sărat – Tichilești |
Tip | Coridor de mobilitate |
Ax hidrografic | Râul Siret |
Căi principale de comunicație | E85, E581, E584, DN25 Magistralele CFR 500 și 700 |
Localități principale | Focșani, Galați Râmnicu Sărat, Brăila |
Caracteristici | Grupează și deschide direcții strategice și operative la nivelul teritoriului românesc, iar de-a lungul acestuia spre Europa Centrală și spre Balcani |
Modifică date / text |
Are lățimea de la vest la est de 80-85 Km și profunzimea de la nord la sud de aproximativ 60 km, fiind localizată pe teritoriul județelor Vrancea, Galați, Buzău și Brăila, între dealurile subcarpatice, situate la vest și cursurile inferioare ale Prutului și Dunării, situate la est. Ea grupează 2 direcții de nivel operațional: cea a văii Siretului care vine din nordul Moldovei și cea a Bugeacului și deschide direcții strategice și operative la nivelul teritoriului românesc spre București și Constanța, iar de-a lungul acestuia spre Europa Centrală și spre Balcani.
Coridorul are o importanță fundamentală pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană, având caracterul de potențial câmp de bătălie. Deocamdată reprezintă un punct vulnerabil al Flancului Estic al NATO. Vulnerabilitatea se datorează atât insuficientei dotări cu mijloace tehnice a Armatei României, cât și a deficiențelor actuale de la nivelul infrastructurii rutiere și feroviare regionale din România și din zona balcanică, existente. Deficiențele aflate în cauză au un impact semnificativ asupra capabilității partenerilor NATO de a transfera rapid și anticipativ, trupe și tehnică de luptă în poartă și de a asigura suportul logistic.
Paradigma politico-militară a Porții Focșanilor în cadrul doctrinei apărării centralizate a României, în care Muntenia și Bucureștiul sunt zona centrală de apărare, este asociată presupunerii că Moldova nu poate fi apărată de un atac terestru al unor trupe inamice venite din est, motiv pentru o retragere inițială pe poziții din start mai avantajoase pentru defensivă, cu scopul de a fi terenul recâștigat, ulterior, cu ajutorul aliaților din NATO. Această abordare pune însă zona Moldovei într-o poziție de inferioritate din perspectiva apărării, cu consecințe negative asupra statusului din prezent și al dezvoltării pe viitor, a regiunii. Evoluția invaziei actuale a Rusiei în Ucraina indică oportunitatea de schimbare a acestei paradigme, astfel încât să se opteze pentru apărarea echilibrată a întregului teritoriu național românesc.