Mercur (planetă)
cea mai mică și cea mai apropiată planetă de Soare dintre cele opt planete din Sistemul Solar / From Wikipedia, the free encyclopedia
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene. Luminozitatea sa variază între -2,0 și 5,5 în magnitudine aparentă, dar nu este ușor de văzut fiindcă cea mai mare separare unghiulară (cea mai mare elongație) față de Soare este de doar 28,3°, însemnând că se poate vedea doar imediat după apusul Soarelui. În perioada 1974 - 1975, Mercur a fost studiată cu ajutorul sondei Mariner 10, care a cartografiat doar 40 - 45 % din suprafața planetei. Începând din 2011, sonda spațială MESSENGER orbitează în jurul planetei pentru a studia compoziția chimică, geologia și câmpul magnetic.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Mercur | |
Tip obiect | Planetă inferioară planetă telurică a sistemului solar[*] |
---|---|
Numit după | Mercur |
Date generale | |
Descoperire | Cunoscută din Antichitate |
Nr. sateliți | 0 |
Caracteristicile orbitei | |
Semiaxa mare | 57.909.176 km 0,38709893 u.a. |
Distanța la periheliu | 46.001.210 km 0,30749951 u.a. |
Distanța la afeliu | 69.816.927 km 0,46669733 u.a. |
Excentricitatea | 0,20530294 |
Argumentul periheliului | 29,124279 ° |
Perioada siderală | 87,969098 zile 0,240846264 ani |
Perioada sinodică | 115,88 zile |
Viteza medie pe orbită | 47,87 km/s |
Viteza maximă pe orbită | 58,98 km/s |
Viteza minimă pe orbită | 38,86 km/s |
Înclinarea față de ecliptică | 7,005015884° |
Înclinarea față de ecuator Soarelui | 3,38° |
Longitudinea nodului ascendent | 48,330541 ° |
Date fizice | |
Raza medie | 2439,7±1 km |
Turtire | <0,0006 |
Aria suprafeței | 74,8 mil. km² |
Volum | 60,83 mrd. km³ |
Masa | 3,3022×1023 kg |
Accelerația gravitațională la suprafață | 3,701 m/s² |
Perioada rotației siderale | 58,6462 zile |
Înclinarea ecuatorului pe orbită | 0.01° |
Ascensia dreaptă a polului nord | 281.01° (18 h 44 min 2 s) 1 |
Declinația polului nord | 61.45° |
Albedo | 0.10-0.12 |
Temperatura la suprafață | 90 – 700 K |
Presiunea atmosferei | 2×10-7 Pa |
Date despre atmosferă | |
Compoziție | 31,7% potasiu 24,9% sodiu 9,5% oxigen atomic 7,0% argon 5,9% heliu 5,6% oxigen molecular 5,2% azot 3,6% dioxid de carbon 3,4% apă 3,2% hidrogen |
Distanța față de Pământ | 82.000.000 km 217.000.000 km |
Locul descoperirii | |
Data descoperirii | |
Modifică text |
În baza datelor furnizate de MESSENGER, Paul K. Byrne și Christian Klimczak (Carnegie Institution for Science – Washington) [1] au realizat o hartă detaliată care arată că Mercur s-a contractat substanțial pe măsură ce s-a răcit. Conform cercetătorilor, Mercur și-a micșorat raza cu până la 7 km, față de maxim 1 – 2 km cum se credea până acum, în prezent planeta având o rază de 2440 km.
Fizic, planeta Mercur este similară în aparență cu Luna, fiind împânzită de cratere. Ea nu are sateliți naturali și nici o atmosferă mai densă. Planeta are un nucleu mare de fier care generează un câmp magnetic de circa 100 de ori mai slab decât cel al Pământului. Temperatura la suprafața planetei Mercur variază de la aproximativ 90 K până la 700 K, punctul subsolar fiind cel mai fierbinte și fundul craterelor de lângă poli fiind punctele cele mai reci.
Observații înregistrate ale planetei Mercur datează din vremea sumerienilor, în al treilea mileniu înaintea erei noastre. Romanii au numit planeta după zeul mesager Mercur (în Grecia Hermes, în Babilonia Nabu), probabil datorită mișcării aparent rapide[2] pe cerul crepuscular. Simbolul astronomic pentru Mercur este o versiune stilizată a capului zeului având o pălărie cu aripi, pe un caduceu, un antic simbol astrologic. Înainte de secolul 5 î.Hr. astronomii greci credeau că planeta e formată din două obiecte separate: una vizibilă doar la răsărit și cealaltă vizibilă doar la apus. În India planeta a fost denumită Budha, dupa fiul Chandrei (al Lunii). Culturile chineză, coreană, japoneză și vietnameză fac referiri la planeta Mercur sub denumirea de „Steaua apei”, denumire bazată pe cele Cinci Elemente.
Mercur și-a lăsat numele în denumirea zilei săptămânii care urmează după marți, și anume miercuri, din sintagma latină: Mercurii dies / Mercuris dies[3][4][5].