Louis Brandeis
From Wikipedia, the free encyclopedia
Louis Dembitz Brandeis (13 noiembrie1856 Louisville, Kentucky – 5 octombrie 1941) a fost un jurist american, evreu de origine, judecător cu concepții liberale la Curtea Supremă a Statelor Unite între anii 1916-1939, cunoscut și ca unul din conducătorii mișcării sioniste din Statele Unite. A fost activ în apărarea dreptului la protecția vieții private, a dreptului la expresie și a luptat pentru limitarea exceselor marilor monopoluri.
Născut la Louisville, Kentucky, din părinți evrei imigranți din Boemia care i-au dat o educație laică. Brandeis a absolvit la 20 ani facultatea de drept a Universității Harvard, cu nota medie cea mai înaltă din istoria acestei instituții. Stabilindu-se la Boston, el a înființat acolo o firmă de avocați (care mai functioneaza si in zilele noastre sub numele Nutter MacClennen&Fish) și s-a făcut renumit ca un apărător al cauzelor sociale progresiste.
Începând din anul 1890 el a elaborat conceptul de „drept la viață privată” (right to privacy) despre care a publicat un articol cu acest titlu în „Harvard Law Review”, și care a fost apreciat de cercetătorul jurist Roscoe Pound ca fiind echivalent cu adăugarea unui capitol în legislația americană. Mai târziu Brandeis a publicat o carte intitulată „Banii altora și cum sunt folosiți ei de către de bancheri" („Money And How the Bankers Use It”), în care a sugerat mijloace de a diminua puterea marilor bănci și a trusturilor financiare. În aceeasi direcție, Brandeis a combătut și mai târziu corporațiile atotputernice, monopolurile, corupția publică și consumismul, toate acestea prejudiciind, în viziunea sa, valorile și civilizația americană. Pe plan evreiesc, Brandeis a devenit activ în mișcarea sionistă, văzând în proiectul acesteia o soluție a antisemitismului din Rusia și Europa ,precum și o cale de a da poporului evreu un nou elan spiritual.
Când bunăstarea familiei sale a devenit asigurată, Brandeis si-a dedicat cea mai mare parte a timpului cauzelor publice si a fost denumit din acest motiv „Avocatul poporului”. A apărat diferite cazuri pro bono, simțindu-se astfel liber de a lărgi dezbaterea în chestiunile în care a fost implicat. Magazinul „The Economist” l-a poreclit „Un Robin Hood al justiției”. Între cazurile cele mai notabile în care s-a evidențiat la început sunt de menționat acțiunile sale de combatere a monopolurilor căilor ferate, apărarea locurilor de muncă și legile muncii și susținerea ideilor sale în legătură cu constituirea unei noi Comisii Federale de Comerț (FTC). El s-a făcut cunoscut și prin Documentul Brandeis, care a promovat sprijinirea dovezilor în justiție pe expertizele unor martori specialiști din alte profesii.
Brandeis a murit la Washington D.C. în anul 1941.