Inginerie inversă
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ingineria inversă (în engleză reverse engineering) sau ingineria de reconstrucție, este procesul de descoperire a principiilor de funcționare a unui dispozitiv, sistem sau program software, prin analiza structurii, funcției și operațiilor acestuia. De obicei, ingineria inversă implică dezasamblarea sau descompunerea sistemului sau dispozitivului respectiv și analizarea în detaliu a funcționării sale, cu scopul de a realiza un nou dispozitiv sau sistem similar, care nu copiază nimic din cel original. Industria japoneză, folosea acest proces pentru creșterea producției în condițiile unei concurențe mari a produselor și evitând astfel efortul întâmpinat la designul original.
Ingineria inversă este de asemenea utilă pentru a estima costuri și pentru a identifica posibile încălcări de patent. Hackerii o folosesc pentru eliminarea protecției programelor software împotriva copierii (cracking).