Gută
From Wikipedia, the free encyclopedia
Guta (numită și podagră atunci când afectează degetul mare de la picior)[4] este o boală definită de obicei prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută — o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și falange de la baza degetului mare este cel mai des afectată (în aproximativ 50% din cazuri). Totuși, guta se poate prezenta și ca depozite de urați, calculi renali sau nefropatie urică. Este produsă de nivelurile ridicate de acid uric în sânge. Acidul uric se cristalizează iar cristalele se depun pe încheieturi, tendoane și țesuturile din jurul lor.
Gută | |
Guta, o caricatură din 1799 de James Gillray | |
Specialitate | Reumatologie |
---|---|
Simptome | dureri articulare[*][1] Hidrartroză[1] Eritem[1] Tumefacție |
Clasificare și resurse externe | |
ICD-9 | 274.00 274.1 274.8 274.9 |
ICD-10 | M10 |
ICD-11 | |
ICD-9-CM | 274[2][3] 274.0[2][3] 274.00[2][3] 274.9[2][3] |
OMIM | 138900 300323 |
DiseasesDB | 29031 |
MedlinePlus | 000422 |
eMedicine | emerg/221 med/924 med/1112 oph/506 orthoped/124radio/313 |
Patient UK | Gută |
MeSH ID | D006073 |
Modifică date / text |
Acest diagnostic clinic devine sigur în momentul în care sunt observate cristalele caracteristice în lichidul sinovial. Tratamentul cu medicamente anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS), steroizi sau colchicină ameliorează simptomele. Odată ce apare atacul acut de gută, nivelurile de acid uric sunt micșorate prin modificarea stilului de viață, iar în cazul atacurilor frecvente alopurinolul sau probenecidul conduc la prevenția pe termen lung a atacurilor.
Incidența gutei a crescut în ultimele decenii, afectând în jur de 1-2% din populația Occidentului la un moment dat din viață. Se consideră că această incidență crescută se datorează creșterii factorilor de risc din populație, cum ar fi sindromul metabolic, speranța de viață crescută și schimbări în alimentație. Guta era cunoscută în trecut drept "boala regilor" sau "boala oamenilor bogați".