Germani carpatini
grup etnic / From Wikipedia, the free encyclopedia
Germanii carpatini (sau germanii slovaci; în germană: Karpatendeutsche, în slovacă: Karpatskí nemci) este numele generic dat unui grup de comunități germane minoritare din ținuturile slovace, precum și din Regiunea Transcarpatia (actualmente sud-vestul Ucrainei). Pentru o lungă perioadă de timp, germanii au fost una dintre cele două mari minorități etnice din Slovacia, împreună cu maghiarii din Slovacia.
Germanii din Slovacia Slovenskí Nemci | |||
Populație totală | |||
---|---|---|---|
În 2011: 4.690 (0,1%) | |||
Regiuni cu populație semnificativă | |||
| |||
Limbi vorbite | |||
Limba germană și limba slovacă | |||
Religii | |||
Romano-Catolici (55,5%), luterani (14,2%) | |||
Grupuri înrudite sau legate cultural | |||
Germanii din Ungaria, țipțerii, șvabi bănățenii sau sașii transilvăneni | |||
Modifică date / text |
Decretele lui Beneš din 1945 i-au lipsit de cetățenia cehoslovacă pe 85% dintre aceștia (cca. 128 mii. persoane), după care au fost expulzați în Austria și Germania. Restul de 15% au preferat asimilarea. Spre deosebire de germanii din Cehia (în special germanii sudeți din Sudetenland), cei din Slovacia au fost puternic afectați de procesul de maghiarizare care a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, când Slovacia făcea încă parte din Regatul Ungariei. Cultural și lingvistic, germanii din Slovacia sunt înrudiți cu țipțerii și cu sașii transilvăneni, fiind una dintre cele mai vechi minorități germane din Europa Centrală și de Est.
În prezent, în Slovacia trăiesc sub 5.000 de germani. Fostul președinte Rudolf Schuster este de pe linie paternă de origine germană, iar pe linie maternă, de origine maghiară, copilărind în trecut la Medzev (germană Metzenseifen).