Expresie regulată
From Wikipedia, the free encyclopedia
O expresie regulată, regex sau regexp[1] (numită uneori expresie rațională)[2][3] este, în informatica teoretică(d) și în teoria limbajelor formale, un șir de caractere care definesc un șablon(d) de căutare. De obicei, acest șablon este apoi utilizat de către algoritmii de căutare pe șiruri(d) pentru operațiuni de „căutare” sau „căutare și înlocuire” operațiuni pe șiruri de caractere(d).
Conceptul a apărut în anii 1950, când matematicianul american Stephen Cole Kleene a formalizat descrierea unui limbaj regulat. Conceptul a intrat în uz comun împreună cu utilitarele de prelucrare a textului din Unix. Astăzi, există diferite sintaxe pentru scrierea expresiilor regulate, una fiind standardul POSIX și alta, utilizată pe scară largă, fiind sintaxa Perl.
Expresiile regulate sunt folosite în motoarele de căutare(d), de dialogurile de căutare și înlocuire ale procesoarelor și editoarelor de text, în utilitare de prelucrare a textului, cum ar fi sed și AWK și în analiza lexicală. Multe limbaje de programare furnizează capabilități regex fie built-in, fie prin intermediul unor biblioteci(d).