Diodă
componentă electronică ce permite circularea curentului electric într-o singură direcție / From Wikipedia, the free encyclopedia
Dioda (grec.: di doi, dublu; hodos drum) este o componentă electronică cu două terminale având conductanță asimetrică. Dioda are rezistență mică (ideal zero) la trecerea curentului într-o direcție și rezistență mare (ideal infinită) la trecerea în cealaltă direcție. Dioda semiconductoare, cea mai des utilizată diodă, este o bucată cristalină de material semiconductor având la bază o joncțiune p-n conectată la două terminale electrice. O diodă de tip tub vidat are doi electrozi, un anod și un catod încălzit. Diodele semiconductoare au fost primele dispozitive electronice confecționate din semiconductori. Descoperirea proprietăților de conducție asimetrică (redresare) la contactul dintre o suprafață metalică și un cristal a fost făcută de către fizicianul german Ferdinand Braun în anul 1874. Astăzi majoritatea diodelor sunt fabricate din siliciu, însă există și alți semiconductori precum seleniul sau germaniul care sunt utilizați la construcția acestor componente.