Culac
From Wikipedia, the free encyclopedia
Culac (din rusă кулак "pumn") este un termen peiorativ folosit pe scară largă în limbajul politic sovietic, prin care erau numiți țaranii relativ bogați din Imperiul Rus, care stăpâneau ferme mai întinse și care foloseau mâna de lucru angajată, ca rezultat al reformei lui Stolîpin începută în 1906. Intenția lui Piotr Stolîpin a fost să creeze un grup de fermieri prosperi, credincioși coroanei. În 1912, 16% (11% în 1903) dintre agricultorii ruși aveau peste 3,2 hectare pe membru masculin al familiei, (un prag folosit pentru a defini fermierii prosperi din clasa de mijloc, în statistici). Într-o oarecare măsură, termenul rusesc culac se poate traduce prin chiabur, termen folosit în România în perioada comunistă, tot cu nuanță peiorativă, făcând referire tot la țăranii mai înstăriți.