Chestiunea armeană
From Wikipedia, the free encyclopedia
Termenul „Chestiunea armeană”, așa cum apare în istoria europeană, a devenit un element de discuție obișnuit în cercurile diplomatice și în presa populară după Congresul de la Berlin. Într-un mod asemănător cu Chestiunea Orientală, el se referă la implicarea puterilor europene în problema supușilor armeni din Imperiul Otoman, începând cu Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. În termeni specifici, Chestiunea armeană se referă la protecția și libertăților fundamentale ale armenilor din comunitățile învecinate.[1] „Chestiunea armeană” cuprinde o perioadă de 40 de ani a istoriei armeano-otomane, în contextul politicii engleze, germane și ruse între 1877-1914. Termenul „chestiunea armeană” este folosit adesea de armeni pentru a se referi la lipsa de recunoaștere de către Turcia a evenimentelor legate de Genocidul Armean.
Istoria Armeniei | |
Acest articol este parte a unei serii | |
Haik | |
Hayasa-Azzi | |
Regatul Urartu | |
Armenia Orontidă | |
Regatul Armenia | |
Armenia Bagratunică | |
Regatul Armenesc al Ciliciei | |
Stăpânirea otomană | |
Stăpânirea țaristă | |
Genocidul armenesc | |
Republica Democratică Armenească | |
RSS Armenească | |
Republica Armenia | |
Portal Armenia v • d • m |