Bătălia de la pârâul Vodna
From Wikipedia, the free encyclopedia
Bătălia de la pârâul Vodna, sau Bătălia de la Cursul Apei, a avut loc între 18-20 noiembrie 1473 între armatele Moldovei și Țării Românești.
Bătălia de la pârâul Vodna | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Informații generale | |||||||||
| |||||||||
Beligeranți | |||||||||
Moldova | Țara Românească | ||||||||
Conducători | |||||||||
Modifică date / text |
După Bătălia de la Soci din 1471, relațiile dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos au continuat să se deterioreze iar din 1473 Moldova a sistat plata tributului către Imperiul Otoman[1]. Ștefan reușește, pe căi diplomatice, să obțină neutralitatea Regatului Ungariei și aliază cu Uzun Hasan, padișahul din Agqoyunlu[2], însă avea nevoie de un domn loial pe tronul Țării Românești în eventualitatea unei invazii otomane.
Începutul ostilităților a avut loc la data de 8 noiembrie 1473, când voievodul, împreună cu Laiotă Basarab care urma a fi înscăunat domn, își mută trupele pe râul Milcov. Armata moldoveană, formată din circa 24.000 de oameni[2], este împărțită în 12 unități (cete) care înaintează pe trasee diferite în Țara Românească până la râul Vodna sau pârâul Potoc[1] unde este întâmpinat de trupele lui Radu cel Frumos. Bătălia, care durează 3 zile (între 18-20 noiembrie[3]), este câștigată de armata moldoveană, Radu fiind nevoit să se refugieze în cetatea de scaun Dâmbovița[1] care va fi asediată câteva zile mai târziu.