Bătălia de la Bizani
From Wikipedia, the free encyclopedia
Bătălia de la Bizani (în greacă Μάχη του Μπιζανίου, în turcă Bizani Muharebesi) a avut loc în regiunea Epir (Epirus) la 4–6 martie [S.V. 19–21 februarie] 1913. Lupta a avut loc între forțele grecești și otomane în ultimele etape ale primului război balcanic și a avut loc în jurul fortului din Bizani, la marginea capitalei provinciei Epir, orașul Ioannina, cel mai mare oraș din regiune.
Bătălia de la Bizani | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte a Primul Război Balcanic | |||||||
Infanterie greacă gata de atac | |||||||
Informații generale | |||||||
| |||||||
Beligeranți | |||||||
Grecia | Imperiul Otoman | ||||||
Conducători | |||||||
Prințul Constantin | Esat Pașa | ||||||
Efective | |||||||
41.000 soldați 4 divizii de infanterie 1 brigadă de cavalerie 1 regiment de cavalerie 105 tunuri | 35.000 soldați 4 divizii de infanterie Număr necunocut de paramilitari 162 tunuri | ||||||
Pierderi | |||||||
500 uciși și răniți[1] | |||||||
Modifică date / text |
La izbucnirea războiului, armata greacă de pe frontul din provincia Epir nu a avut suficienți soldați ca să declanșeze o ofensivă împotriva pozițiilor germane defensive de la Bizani. Cu toate acestea, după încheierea campaniei din Macedonia, un mare număr de trupe grecești au fost redistribuite în Epir, unde însuși regele Constantin I a preluat conducerea. În bătălia care a urmat pozițiile otomane au fost străpunse și orașul Ioannina a fost cucerit. Cu toate că avut un avantaj numeric ușor, acest lucru nu a fost factorul decisiv al victoriei grecești. Mai degrabă, o „planificare operațională solidă” a grecilor a fost esențială, deoarece i-a ajutat să implementeze un atac bine coordonat și bine executat, care nu a lăsat timp forțelor otomane să reacționeze.[4]