Armata Continentală
From Wikipedia, the free encyclopedia
Continental Army, în limba română, Armata continentală, a fost armata formată în perioada izbucnirii Războiului american de independență de către cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord, care s-au declarat independente la 4 iulie 1776, constituind ulterior Statele Unite ale Americii.
|
Fondarea Armatei continentale este legată de o rezoluție a Congresului Continental (în original, Continental Congress) din 14 iunie 1775, prin care se crea o armată capabilă de coordona eforturile militare ale celor Treisprezece Colonii (în original, [The] Thirteen Colonies) în lupta acestora împotriva forțelor armate ale Marii Britanii. Continental Army a colaborat în conjuncție cu milițiile locale și cu alte trupe care rămăseseră sub controlul diferitelor state individuale. Generalul de armată George Washington, devenit ulterior întâiul președinte al viitoarei țări Statele Unite ale Americii, a fost comandantul șef al armatei de-a lungul întregului război.
Cea mai mare parte a Armatei Continentale a fost dezmembrată în 1783, după semnarea la 3 septembrie 1783 a tratatul de la Paris, care a consfințit oficial încheierea războiului, respectiv după ce Congresul Confederației, cea de-a treia entitate guvernantă a Statelor Unite în ordine cronologică, a ratificat tratatul la 14 ianuarie 1784. Forțele rămase sub arme au format ulterior nucleul a ceea ce urma să devină armata noii entități statale, United States Army.