Ambră
From Wikipedia, the free encyclopedia
Termenul "ambră" este în prezent folosit cu precădere în domeniul parfumeriei, unde poate delimita mai multe materiale, după cum urmează:
- Ambră (din amber [En.]): acord parfumistic compus din minim două elemente: neapărat o rășină (tămâie, smirnă, laudan, benzoină, elemi, styrax, etc.), plus un material vanilat (vanilie, tonka, vanilina, etc.). Ambra se folosește extensiv pentru genurile orientaliste ori animalice.
- Ambra gri (sau ambergris/ambregris): o substanță aromatică de culoare cenușie cu aspect de ceară, format în intestinul unor specii de cașalot (Physeter macrocephalus). Pentru că mare parte din ambergris-ul European se culegea, în trecut, de pe plajele mării Baltice cunoscute și pentru chihlimbarul fosil, denumirea de ambar/amber s-a transferat definitiv și asupra bulgarilor de ambergris; astăzi, pentru dezambiguare, materialul animal se denumește cu sintagma clarificatoare "gris", în timp ce piatra de chihlimbar și-a păstrat în limbile originare forma simplă. Ambregris a fost considerată, în Evul Mediu, un medicament; ocazional era utilizată pentru a da o aromă aparte unor mâncăruri, ca tonic, ori ca afrodiziac.[1] În prezent se întrebuințează la aromatizarea țigărilor[2]. În parfumerie, materialul se foloseste pentru mirosul plăcut de mosc, și ca fixator pentru celelalte substanțe odorante volatile dintr-un parfum. În ultimii ani, din cauza limitării vânătorii de balene, prețul pe kilogram a crescut foarte mult, astfel încât a fost înlocuită în mare parte cu materiale artificiale precum ambroxanul.[3]
- Ulei esențial obținut prin distilare uscată (în vacuum) din rezerve fosile de rășină de Pinus Succinifera. Uleiul se folosește pe scară redusă, în aromaterapie și proiecte de parfumerie indie/holistica.
Separat, termenul ambră era folosit in trecut cu trimitere la rasina de chihlimbar, o piatră prețioasă fosilă de origine organică, de culori variind între galben și culoarea mierii, în unele cazuri însă chiar verzui sau albăstrui.